Interviu cu Mitropolitul Serafim de Pireu despre situația actuală a Greciei. MITROPOLITUL NICOLAE DE MESOGHEA (BISERICA ELADEI): “ÎN LOC SĂ NE ALĂPTĂM DIN PIEPTUL BISERICII, NOI ÎL MUŞCĂM!”

Interviu cu Mitropolitul Serafim de Pireu despre situația actuală a Greciei

          Cu un cuvânt torenţial şi cu o opinie asupra întregului spectru de subiecte, care preocupă devenirea elenă, dar şi cea mondială, Mitropolitul Serafim  de Pireu vorbeşte pentru periodicul Epikaira fără formalisme şi eschivări rotunjite. Îşi exprimă poziţia asupra economiei şi Memorandumului, temelor naţionale, aliaţilor şi adversarilor Eladei, sistemului politic şi luptei elinilor pentru supravieţuire în perioada sumbră pe care o străbatem.

          Mitropolitul Serafim se opreşte în mod deosebit asupra rolului naţional al Bisericii, subliniind că prezenţa ei ar trebui să fie chiar mai activă, cu un cuvânt premergător şi profetic, fundamentat pe sângele şi lacrimile martirilor şi ale eroilor. Dacă în Biserică există activism, Mitropolitul Serafim merită pe deplin caracterizarea. Ceea ce cu siguranţă nu i se potriveşte este corectitudinea politică în articularea cuvântului său.

          

Reporter: Înalt Preasfinţite, elinii suportă o presiune fără precedent în urma succesivelor măsuri ale Memorandumului. Ce estimaţi că se va întâmpla în continuare?

          Mitropolitul Serafim de Pireu: Ceea ce mă înfricoşează şi mă îngrozeşte este deprecierea nobleţei noastre duhovniceşti, a acestui suprem dar pe care l-am avut ca popor şi ca neam: Să înfruntăm lucrurile cu eroism şi cu putere morală, iar în acelaşi timp să nu acceptăm impulsuri de xenofobie, rasism, reacţie la ceea ce este diferit de noi, în câteva cuvinte. Este absurd şi naiv să credem în bunele intenţii ale asociaţilor noştri, în clipa în care toţi aceştia sunt acţionari în mâinile aşa-numitelor pieţe. În acelaşi timp, tineri bat zi de zi în poarta Mitropoliei noastre, ca să-i ajutăm să emigreze în afară. Este foarte mare durerea pentru noi să vedem oameni de ştiinţă, oameni foarte talentaţi, pentru care ţara noastră a făcut eforturi, ca să-i clădească, să le zidească sufletul şi inima, să-şi dorească să plece din ţară, dezamăgiţi de neşansa proastei gestionări şi, în general, de degradarea valorilor vieţii umane.

          Reporter: Ce ar trebui după părerea dumneavoastră să se întâmple?

          Mitropolitul Serafim de Pireu: Cred că a venit vremea să căutăm cu febrilitate un personal politic, indiferent de partidul în care este încadrat, care să apere identitatea Eladei, sufletul ei, împotriva înrobirii libertăţii noastre şi a realităţii amare a unei sclavii,  pe care, din nefericire, puteri din interiorul ţării, care s-au supus de bunăvoie, caută să o consolideze.

          Reporter: În ce fel?

          Mitropolitul Serafim de Pireu: Patria noastră are posibilităţi uriaşe. Dacă vreţi, pentru că poziţia ei geografică este foarte importantă. Dacă vreţi, deoarece Dumnezeu ne-a înzestrat atât de mult, încât şi din punct de vedere cultural să fim un popor care oferă permanent. Totuşi, patria noastră are o bogăţie uriaşă, pe care ar putea s-o valorifice. De la turism şi de la resursele energetice până la flota comercială, producţie agricolă, oameni de ştiinţă şi antreprenoriat. Ar fi ultimul hal să acceptăm astăzi ca Stat Dreptul englezesc ca Drept de reglementare a diferenţelor cu creditorii  noştri, iar o ţară străină, Luxemburgul, ca ţară în care jurisdicţional se vor rezolva diferenţele.

Reporter:  Poziţia partenerilor noştri cum o consideraţi?

Mitropolitul Serafim de Pireu: Cele trei instituţii [internaţionale] de evaluare a ratingului financiar, Fitch, Moody’s şi Standard & Poor’s aparţin unui anume lobby de oameni. Devenirea mondială economică a revenit unei anume societăţi de oameni, elitistă. Aşa-numitele pieţe au un nume şi un prenume. E cu totul lipsit de înţelepciune şi naiv să credem în bunele intenţii ale partenerilor noştri, din moment ce aceştia, din nefericire, sunt nişte marionete activate şi manevrate de mâinile acestor aşa-zise pieţe. Fără să fiu economist, ci un simplu cetăţean, care încearcă să-şi valorifice puţin logica, mă întreb de ce Banca Centrală Europeană acordă împrumut cu o dobândă de 1%, iar partenerii statului nostru ne împrumută cu 5% şi 6%? Dacă asta nu constituie o cămătărie, atunci ce este?

Reporter: Ce ar putea să facă ţara?

Mitropolitul Serafim de Pireu: Suntem şantajaţi, dar nu avem nevoie de împrumuturi. Ţara noastră ar putea să aibă o altă politică economică, care să-l ajute pe omul simplu. Ar fi putut să joace diferit pe eşichierul economiei mondiale. Mica ţară Cipru îşi revendică un rol de jucător internaţional, pe când Elada nu îndrăzneşte să-şi stabilească Zona Exclusiv Economică, ca să-şi valorifice propria bogăţie minerală. Nici ajutorul Federaţiei Ruse nu îndrăzneşte să-l accepte.

Reporter:  Că tot aţi amintit, aţi avut o întâlnire cu ceva vreme în urmă cu ambasadorul rus. Ce aţi discutat?

Mitropolitul Serafim de Pireu: Mi-a cerut permisiunea canonică pentru a săvârşi parastase pentru nişte ruşi înmormântaţi în cimitirul Învierii şi cu acest prilej am discutat dacă Elada ar putea fi ajutată de către Federaţia Rusă. Mi-a recunoscut că Federaţia Rusă şi-a dorit dintotdeauna să aibă o ieşire la Marea Mediterană şi că, desigur, un aliat natural al ei ar putea fi ţara de aceeaşi credinţă [cu Federaţia Rusă] şi anume Elada Ortodoxă. S-a referit la o anumită propunere către Statul Elen de a accepta amplasarea unei baze navale ruseşti în Marea Egee,  evoluţie ce ar ajuta şi la combaterea ameninţării turceşti în termenii cei mai buni. Plecând de la valorificarea zăcămintelor din Cipru şi a colaborării Ciprului cu Israelul, a pornit o discuţie despre eventuala creaţie a unei axe energetice, dar şi militare între Elada, Cipru şi Israel, un lucru care, date fiind greutăţile pe care le avem, ar putea fi în avantajul Eladei…

M-am exprimat de foarte multe ori împotriva sionismului internaţional, care, desigur, nu are nicio legătură cu simplul evreu israelit. Sionismul internaţional este o pervertire atât a concepţiei religioase a iudaismului, cât şi a identităţii lui naţionale.Tocmai din acest motiv şi aşa-numiţii evrei „ortodocşi” se opun concepţiei sionismului internaţional, care percepe lumea ca pe o arenă uriaşă pentru marea ispravă a impunerii guvernării mondiale şi a supunerii umanităţii prin aplicarea acestei concepţii fasciste.

Cooperarea ţării noastre cu orice stat din zonă consider că ar fi în folosul tuturor. Dacă patria noastră îşi va valorifica corect resursele pe care le deţine şi va colabora cu state din bazinul Mediteranei, lucrul acesta va fi foarte pozitiv şi va deschide drumuri pentru dezvoltarea ei economică. Este nevoie însă de o voinţă politică, de o perspectivă şi, fireşte, să ne debarasăm de toate fixismele din trecut.

Reporter:  Datorită poziţiei şi slujirii dumneavoastră veniţi în contact cu foarte multă lume, care străbate deosebit de greu această perioadă. Ce vă zic oamenii?

Mitropolitul Serafim de Pireu: Biserica nu este Ministerul Economiei, nici Ministerul Protecţiei Sociale. Biserica are un rol diacronic şi anume acela de a-L propovădui pe Iisus Hristos şi pe Acesta Răstignit şi Înviat şi să ofere ieşirea din stricăciune şi din moarte. Să ofere adică mesajul Învierii. Aceasta este Biserica lui Hristos. Însă în acelaşi timp, Biserica este o societate de oameni. Prin urmare, este posibil ca eu să fiu fericit, când celălalt membru al aceluiaşi trup este nefericit? Aşadar, prin realitatea iubirii, care trebuie să constituie unitatea esenţială şi unitatea în Adevăr a membrilor trupului Bisericii, căreia îi aparţinem toţi, cap fiind Hristos, Biserica oferă o lucrare socială de foarte mare valoare şi cu mare acoperire, fără să facă nicio deosebire între oameni, din cauza convingerii religioase, identităţii de partid, originii etnice etc.

Mitropolia noastră, în ciuda faptului că este mică, încearcă să se arate vrednică de acest sfânt scop al iubirii faţă de om. Zi de zi împărţim 3.500 de porţii de mâncare în treizeci de cantine ale Mitropoliei, care sunt susţinute de către voluntari şi voluntare. Vreau să le exprim pentru a nu ştiu câta oară nesfârşita noastră recunoştinţă. Venim în întâmpinarea vecinilor noştri, care astăzi se află în procesul unei noi sărăciri şi suferă realmente.

Oamenii aceştia, fraţii noştri, care şi-au văzut viaţa decăzând, simt o rană adâncă, o durere profundă, pentru că romanitatea lor, nobleţea lor, voinţa lor, inima lor, puterea lor sunt supuse acestui atac sălbatic, care nu are a face doar cu scăderea salariilor şi a pensiilor şi cu scăderea nivelului lor de trai, ci şi cu degradarea vitalităţii lor, cu profundul pesimism, care deja guvernează inimile lor.

Zâmbetul lor nu mai există sau nu mai este acela care era.

Liniştea lor, lipsa lor de griji, preaplinul sufletului şi al inimii elinului – cum se vorbea – au dispărut. Toţi încearcă să trăiască fără acea tărie a sufletului pe care au avut-o în trecut. Aceasta este cea mai mare tragedie pe care o suportă astăzi elinul.

Reporter: La ce nivel de religiozitate şi spiritualitate se află astăzi elinii comparativ cu perioade de timp mai îndepărtate?

          Mitropolitul Serafim de Pireu: De multe ori degradarea valorilor morale este în legătură cu criza economică, deoarece sărăcia trupului conduce uneori – nu întotdeauna – şi la sărăcia sufletului. În acelaşi timp, concepţia că există în ţară nesancţionarea infracţiunilor, un sistem care a premers stricăciunii şi crimei gulerelor albe [sunt mai degrabă infracţiuni decât crime, cele de natură economică, gen fraude, delapidări] – cum se spune – fatale poate să aducă după sine tocirea conştiinţei şi de multe ori încercarea de a ne identifica cu comportamente contravenţionale. Sigur că pe de altă parte, în această furtună, se caută şi un refugiu moral. Şi singurul loc de adăpost spiritual, substanţial şi puternic al sufletului este societatea lui cu Dumnezeu. Pentru că Dumnezeu este Tatăl, braţul care poate să încălzească şi să poarte de grijă oricărui om, cum o spune chiar Hristos: „Veniţi la Mine toţi cei osteniţi şi împovăraţi şi Eu vă voi odihni pe voi. Luaţi jugul Meu asupra voastră şi vă învăţaţi de la Mine, că sunt blând şi smerit cu inima şi veţi afla odihnă sufletelor voastre (Matei 11, 28-29). Aşadar, Biserica are această posibilitate dinamică, diacronică, trans-istorică, de a deveni braţ, care să-l acopere pe omul rănit, îndurerat, persecutat, pe omul care se simte fără cămin, slab şi neputincios. E suficient să respingă auto-zeificarea şi autojustificarea sa şi, îndeosebi, imitarea modelelor ruşinoase, de batjocură şi ieftine, care, din nefericire, se propagă şi prin sistemul politic.

          Reporterul: Dincolo de activităţile separate ale mitropoliilor şi ierarhilor, prezenţa şi activitatea integrală a Bisericii Elene cum o vedeţi?

          Mitropolitul Serafim: Aş fi dorit o Biserică care să se ridice pe râurile de sânge şi pe mormintele martirilor şi eroilor ei mult mai dinamic. Aş fi vrut să articuleze un cuvânt înainte-mergător şi profetic. mai puternic. Aş fi vrut să fi văzut o Biserică, care şi-ar asuma o cruciadă pentru a-şi redobândi lucrurile, valorile, situaţiile, modelele. La nivel naţional, dar şi cu ochi mondiali. Cuvântul creştin este universal. Cuvântul elen, de asemenea.

          Biserica nu este un partid, este un întreg (όλον): Nu poate să aibă identitate de partid, nici să formuleze un cuvânt politic îngust, ci cuvânt esenţial, ca să ne ajute a ne regăsi pe noi înşine într-o ţară, care a născut cultura şi, în acelaşi timp, a fost întărită de sângele şi lacrimile martirilor şi ale eroilor. Să nu uităm că 500 de ani de sclavie n-au încovoiat gândirea elinilor, care s-a păstrat constantă şi demnă, pentru că ei au crezut adânc în patria şi în Dumnezeul lor.

 MITROPOLITUL NICOLAE DE MESOGHEA (BISERICA ELADEI): “ÎN LOC SĂ NE ALĂPTĂM DIN PIEPTUL BISERICII, NOI ÎL MUŞCĂM!”

Reporter: În Mitropolia Înalt Preasfinţiei Voastre prin ce modalităţi îi ajutaţi pe cei care au nevoie şi ce vă cer credincioşii?

          Mitropolitul Nicolae: Principala cerere a oamenilor este găsirea de lucru. Puţini sunt cei care caută altceva. 

          Sunt însă mulţi cei care cu multă demnitate împart împreună cu noi impasurile lor.

          Ceea ce facem noi ca Biserică este că încercăm să stăm alături de ei după cum şi cât putem noi toţi să ridicăm greutatea.

          Reporter: Care sunt responsabilităţile conducerii politice?

          Mitropolitul Nicolae: Cred că mari. Însă ceea ce ne este necesar acum este buna-înţelegere, eroism, întoarcere la constantele noastre duhovniceşti şi înţelepciune. Consider că am fost conduşi în situaţia tragică din prezent, pentru că am distrus educaţia noastră, am negat valorile şi tradiţiile noastre, L-am pierdut pe Dumnezeu şi credinţa noastră, ne-am deformat limba şi istoria noastră, trăim fără demnitate naţională. Şi în cele din urmă cine-i de vină că tripticul religie – patrie – familie sau îngemănarea Ortodoxie – Elada au dobândit o dimensiune negativă în dialectul nostru cotidian?

          Toate acestea sunt o urmare a alegerilor anumitor oameni politici.

          Reporter: Recenta scrisoare a Arhiepiscopului către Prim-ministru v-a bucurat?

          Mitropolitul Nicolae: O aşteptam şi într-adevăr m-a odihnit. A avut elemente de cuvânt profetic. A spus curat nişte adevăruri.

          Aceasta este misiunea Bisericii, nu să rezolve problemele cotidiene. Asta este datoria reprezentanţilor noştri politici.

          Misiunea ei este să mărturisească adevărul şi să arate drumul nostru către Dumnezeu.

          Reporter: Ţara, în afară de sărăcie, pătimeşte şi de deprimare. În legătură cu ridicarea moralului poporului cum şi în ce fel poate să ajute Biserica?

          Mitropolitul Nicolae: Când dorinţa arzătoare a sufletului nostru este Dumnezeu poate exista tristeţe, însă niciodată deprimare.

          V-aţi imaginat vreodată un mucenic să cadă în deprimare, deoarece este persecutat?

          Ceea ce oferă Biserica este Dumnezeul cel Viu. Rugăciunea către El este o respiraţie, un răgaz.

          „Spre Domnul tot cel ce are nădejdea mai înalt este decât toţi cei ce-l întristează”. Aşa ajută Biserica.

          Reporter: Speranţă pentru viitor există?

          Mitropolitul Nicolae: Cu siguranţă că există.

          Dacă ne vom ţine agăţaţi de credinţa şi de tradiţia noastră, chiar dacă ne vor lovi, vom învia. Şi chiar de ne vor împrăştia, ne vom reface.

          Reporter: Credeţi că Biserica are nevoie de înnoire?

          Mitropolitul Nicolae: Biserica înseamnă înnoire fără răgaz. „Dacă este cineva în Hristos făptură nouă”.

          Dacă există această reînnoire, atunci cu siguranţă Biserica echilibrează curajul cuvântului contemporan cu respectul experienţei ei diacronice.

          Reporter: Se spune în cercurile bisericeşti că atunci când se va deschide subiectul veţi fi printre candidaţii pentru tronul arhiepiscopal. E adevărat?

          Mitropolitul Nicolae: Îmi doresc ca atunci când se va pune această problemă să mă aflu într-o asemenea stare încât să nu se preocupe nimeni de mine.

          „Prin arestul preventiv al lui Efrem au încercat să lovească Biserica şi au înjunghiat  justiţia”

          Reporter: Cum evaluaţi peripeţia arestului preventiv al Egumenului Efrem?

          Mitropolitul Nicolae: Un egumen athonit în închisoare! Nu vinovat, ci periculos! Pentru că o judecătoare a spus că are înclinaţie spre activitatea criminală.

          L-au închis pe om nu în urma unei concluzii de anchetă, ci printr-o …. caracterizare judecătorească.

          Dacă e posibil! O dovadă a adevăratei noastre crize.

          Au pornit să lovească Biserica şi au înjunghiat justiţia.

Reporter: Susţinerea Sfântului Sinod faţă de egumen a pricinuit tulburări şi reacţiile Mitropolitului Hrisostom de Messinia. Cum evaluaţi reacţia lui?

Mitropolitul Nicolae: N-aş vrea să judec un episcop şi mai ales prin intermediul unui ziar lumesc. Fiecare să judece singur.

          Reporter: Dacă unii arhierei v-ar propune ca viitor arhiepiscop, aţi accepta asta?

          Mitropolitul Nicolae: Pentru că voi puneţi întrebări greşite trebuie ca şi ierarhii să facă propuneri greşite?

          În Biserică, locul cel mai bun nu este al primului, ci cel al ultimului. Şi fericit este acela care înţelege asta.        

          Reporter: Îmi amintesc cât v-au presat să acceptaţi a deveni mitropolit. Acum, după atâţia ani, există momente în care ziceţi că poate era mai bine să nu fi primit?

          Mitropolitul Nicolae: Nimeni, niciodată, nu m-a forţat. N-are nevoie de noi nici Dumnezeu, nici Biserica.

          Şi iarăşi, nici lucrul cel mai important în viaţa unui cleric nu este să devină mitropolit.

          Niciuna din Fericiri nu zice „Fericiţi, mitropoliţii!”. Spune însă prima fericire: „Fericiţi cei săraci cu duhul”, iar ultima – „fericiţi cei prigoniţi”.

          Eu mă nevoiesc pentru prima şi mă pregătesc pentru ultima.

          Astfel sper să-L văd pe Dumnezeu, „că aceştia vor vedea pe Dumnezeu”. Poate în cealaltă viaţă.

          „Descoperirea lui Dumnezeu nu va avea loc cu experimentul CERN, ci în noi”

          Reporter: În afară de arhiereu, sunteţi şi om de ştiinţă. Ştiinţa nu se bate cap în cap cu credinţa în Dumnezeu?

          Mitropolitul Nicolae: Am fost om de ştiinţă; nu mai sunt. Acum sunt un simplu ucenic al lui Hristos. Dar din toată inima mea.

          Mie ştiinţa mi-a făcut numai bine. Îi mulţumesc mult lui Dumnezeu pentru acest dar.

          Îi mulţumesc însă mai mult că mi-a dăruit binecuvântarea credinţei, a preoţiei şi a vieţii monahale.

          Cât despre conflict e ca şi cum aţi întreba dacă se poate ciocni un avion cu o rachetă.   

          Primul se deplasează în atmosferă foarte jos. A doua, în spaţiu, liberă de greutate.

          Reporter: Marele experiment CERN caută particula lui Dumnezeu. E vorba despre o hulă sau despre o revoluţie ştiinţifică?

          Mitropolitul Nicolae: Dar ce spuneţi acum? Dacă există, de ce să n-o găsim? Tema nu este să descoperim la CERN particula lui Dumnezeu.

          Noi încercăm să-L întâlnim pe Însuşi Dumnezeu în noi.

          Dacă primul lucru este o revoluţie ştiinţifică, al doilea lucru este o explozie duhovnicească. Bun e primul lucru, măreţ – al doilea.  

          Reporter: Incinerarea morţilor, propunerea de eliminare a simbolurilor religioase, devalorizarea orelor de religie şi alte propuneri asemănătoare, consideraţi că fac parte dintr-un plan mai larg împotriva credinţei şi a Bisericii?

         Mitropolitul Nicolae: Consider că fac parte din cauzele cele mai adânci ale crizei duhovniceşti şi de neiertat pentru poporul nostru.

          În loc să ne alăptăm din pieptul Bisericii, noi îl muşcăm.

 TRADUCERE, FRĂŢIA ORTODOXĂ MISIONARĂ “SFÂNTUL MARCU AL EFESULUI”, SURSE: ROMFEA.Gr - http://acvila30.wordpress.com/2012/02/27/mitropolitul-serafim-de-pireu-„halul-cel-mai-de-jos-acceptarea-dreptului-englez-interviu-acordat-periodicului-epikaira-update-traducerea-integrala/ , http://acvila30.wordpress.com/2012/02/27/mitropolitul-nicolae-de-mesoghea-biserica-eladei-in-loc-sa-ne-alaptam-din-pieptul-bisericii-noi-il-muscam/