Arhiepiscopul Atenei şi al întregii Grecii şi Sinodul Permanent al Bisericii Greciei nu au fost de acord cu faptul  că Academia de la Volos promovează erezii

 MEMORIUL POSTPATRISTICILOR PATROMAHI AI ACADEMIEI DE LA VOLOS PREZENTAT ÎN ÎNTREGIME

 Au făcut o întoarcere spectaculoasă, acuzându-i ei pe toţi cei care au condamnat teoria lor eretică postpatristică, pentru faptul că, chipurile!, ar fi răstălmăcit cele spuse şi făptuite de ei. Aflăm cine sunt cei care „au făcut paradă” pe la congresul despre teologia postpatristică. Cei mai mulţi, deşi ortodocşi, sunt implicaţi în panerezia Ecumenismului.

 Larândul nostru, prezentăm pe prima pagină a numărului precedent (27-4-2012, nr. 1924), exact sub logotipul „Orthodoxos Typos”, avem un articol despre „muşamalizarea” cazului patromahilor Academiei Teologice de la Volos (Mitropolia Dimitriadei), care din iunie 2010 promovează erezia (de inspiraţie protestantă) a teologiei postpatristice. „Muşamalizarea” au făcut-o chiar Sinodul Bisericii Greciei şi Arhiepiscopul Atenei în primele zile ale lui aprilie, deşi:

1) erezia patromahilor a fost denunţată la conferinţa organizată de Mitropolia Pireului de către Episcopi, profesori de teologie (clerici sau mireni) ai Universităţilor din Tesalonic şi Atena, de către stareţi de sfinte mănăstiri, de teologi, clerici şi credincioşi;

2) îşi aştepta răspunsul o cerere scrisă şi o declaraţie specială a Înaltpreasfinţitului Mitropolit al Aigialíei şi Kalavritelor, kir Ambrozie, în vederea convocării extraordinare a Sinodului Bisericii Greciei cu scopul de a aborda problematica teologiei postpatristice, care este străină de Biserica şi de teologia ortodoxă.

În memoriul Academiei sunt cuprinse multe nume de vorbitori care au luat parte la congresul despre teologia postpatristică, dintre care cei mai mulţi au legătură cu panerezia Ecumenismului, iar alţii, cu diferite „inovaţii” şi cu puternica secularizare a Bisericii, dar sunt şi unele personalităţi care se disting printr-un autentic cuget ortodox. Din motive de deontologie jurnalistică prezentăm în întregime memoriul Academiei, dar în acelaşi timp reproducem pe prima pagină a prezentului număr un articol în care Părintele Theodoros Zísis, Profesor Onorific al Facultăţii de Teologie a Universităţii din Tesalonic „divulgă” erezia patromahilor Academiei de Studii Teologice a Mitropoliei Dimitriadei.

Memoriul

 Textul complet al memoriului adresat preşedintelui Sfântului Sinod, Arhiepiscopul Atenei, kir Ieronim, şi Sfântului Sinod este următorul:

„Preafericite Sfinte Preşedinte,

Înaltpreasfinţiţi Sfinţi Sinodali.

 În urma tulburărilor  care continuă să persiste şi acuzaţiile din jurul aşa-ziselor păreri eretice sau antipatristice ale Academiei de Studii Teologice de la Volos, dorim să punem în atenţia Sinodului Permanent al Bisericii Greciei cele de mai jos:

I. Academia de Studii Teologice a organizat în intervalul 3-6 iunie 2010, prin colaborarea cu alte trei instituţii ortodoxe [Catedra de Teologie Ortodoxă a Universităţii din Münster, Germania; Programul de Studii Creştine Ortodoxe al Universităţii Fordham, New York; Institutul Român de Studii Interortodoxe, Intercreştine şi Interreligioase din Cluj-Napoca, România] Congresul Internaţional cu tema „Sinteză neopatristică sau teologie postpatristică? Cerinţa teologiei contextualităţii în Ortodoxie”. Aici puteți urmări toată conferința în limba româna  Teologie patristică şi erezie postpatristicăorganizată de Sfânta Mitropolie a Pireului, miercuri 15 februarie 2012, ca replică la congresul internațional mai sus amintit.

Numele conferenţiarilor

 La acest congres au luat parte ca vorbitori sau preşedinţi [de sesiuni] profesori sau decani teologi ortodocşi de renume internaţional din cele mai importante şi mai recunoscute Facultăţi de Teologie Ortodoxă, Institute teologice, Programe şi Catedre de Studii Teologice Ortodoxe, atât din Ortodoxia Răsăriteană, cât şi din cea Apuseană.În continuare reproducem catalogul cu numele şi titlurile academice ale conferenţiarilor şi ale preşedinţilor şedinţelor speciale:

  1. Mitropolitul Pergamului, Ioannis Zisioúlas, Academician (Patriarhia Ecumenică): Actualitatea şi caracterul permanent al sintezei neopatristice.
  2. Arhiepiscopul de Volokolamsk, Ilarion Alfeyev, Preşedinte al Comisiei de Afaceri Externe a Patriarhiei Ruse: Tradiţie Ortodoxă şi teologie contextuală (Comunicarea a fost citită de către părintele Mihail Asmush din cauza absenţei conferenţiarului).
  3. Marcus Plested, Director de Studii la Institutul Ortodox din Cambridge: Apariţia sintezei neopatristice: conţinut, provocări şi limite.
  4. Părintele John Behr, Decan al Seminarului Teologic Ortodox „Sfântul Vladimir” din New York: Dincolo de sinteza neopatristică.
  5. Gheşorghios Martzélos, Profesor la Facultatea de Teologie a Universităţii Aristoteliene din Tesalonic: Rolul teologiei contextuale în tradiţia ortodoxă.
  6. Assaad Elias Kattan, Directorul Centrului de Studii Religioase şi Profesor la Catedra de Teologie Ortodoxă de la Universitatea din Münster: Reexaminarea esenţialismului. Mitul unei abordări nehermeneutice în Tradiţia ortodoxă.
  7. Părintele Vladan Pericic, Profesor de Patrologie, fost Decan al Facultăţii de Teologie Ortodoxă a Universităţii din Belgrad: Teologia liturgică şi teologia contextuală în epoca patristică şi azi.
  8. Diaconul Pavel L. Gavrilyuc, Profesor suplinitor la Universitatea S. Thomas, Visiting Professor la Facultatea de Teologie din Harvard: „Elenismul creştin” al Părintelui Gheorghi Florovski: o evaluare critică.
  9. John Fotopoulos, Profesor suplinitor la Departamentul de Studii Religioase al Colegiului Saint Mary al Universităţii Notre Dame, SUA: Teologia ortodoxă şi metoda critico-istorică.
  10. Daniel Ayuch, Profesor suplinitor la Institutul de Teologie Ortodoxă „Sfântul Ioan Damaschin” al Universităţii din Balamand (Liban): Relaţia dintre studiile biblice şi cele teologice.
  11. George Demacopoulos, Profesor suplinitor, Director cofondator al Programului de Studii Ortodoxe al Universităţii Fordham (New York): Istorie, teorie postcolonială şi posibilităţi noi pentru redobândirea trecutului teologiei.
  12. Părintele Dimitrios Mpathréllos, Doctor la King’s College, Lector vizitator la Institutul Ortodox de la Cambridge, Cadru didactic la Universitatea Deschisă Elenă, Membru al Consiliului Administrativ al Academiei de Studii Teologice din Volos: Teologia sistematica ca o nouă formă de teologie ortodoxă.
  13. Radu Preda, Profesor suplinitor la Facultatea de Teologie Socială a Universităţii Babeş-Bolyai, Director al Institutului de Studii Interortodoxe, Intercreştine şi Interreligioase – INTER (Cluj-Napoca, România): Teologie socială ortodoxă şi teologie contextuală.
  14. Aristotle Papanikolaou, Profesor suplinitor, Director cofondator al Programului de Studii Ortodoxe al Universităţii Fordham (New York): Liberalism ortodox: teologia politică după epoca imperială.
  15. Peter Bouteneff, Profesor suplinitor la Seminarul Teologic Ortodox „Sfântul Vladimir”, New York: Teologii ale eliberării: Provocări pentru Ortodoxia contemporană din partea teologiilor contextualităţii.
  16. Eleni Kassloúri-Hatzivasileiádi, cadru didactic la Universitatea Deschisă Elenă, colaborator ştiinţific al Academiei de Studii Teologice: Teologia feministă şi contextualitatea ei: Provocare şi ocazie pentru teologia ortodoxă.
  17. Mihail Neamţu, Doctor în Teologie, Senior Fellow, CADI/Eleutheria (România): Etno-teologia, un caz special de teologie contextuală.
  18. Arhimandritul John Panteleimon Manoussakis, Profesor asistent de Filozofie la Colegiul „Cinstita Cruce”, Worcester (SUA): Dumnezeu: fiinţare şi fapt. La limita dintre teologie şi ontologie.
  19. Alexei V. Nesteruk, Cercetător-Lector la Departamentul de Matematici al Universităţii din Portmouth, Marea Britanie, Visiting Professor la St. Andrews Biblical Theological Institute, Moscova: Ortodoxia în veacul ştiinţei (Comunicarea a fost citită de altcineva din cauza absenţei vorbitorului).
  20. Tamara Grdzelidze, Responsabil cu Programul „Credinţă şi Constituţie”, Consiliul Mondial al Bisericilor: Dimensiunea contextuală a Părinţilor Bisericii în cadrul Mişcării Ecumenice.
  21. Părintele Emmanouil Klápsis, Profesor al Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Cinstita Cruce” din Boston (SUA): Evanghelie şi culturi. Către o teologie a religiilor.
  22. Thanasis N. Papathansíou, Doctor în Teologie, rredactor-şef al periodicului „Sínaxi”: Misiunea ca invitaţie pentru teologia contextuală ortodoxă.
  23. Pantelís Kalaitzídis, Doctor în Teologie, Director al Academiei de Studii Teologice: Către o teologie postpatristică?

Criticile aduse le consideră neîntemeiate

În afară de numele conferenţiarilor prezentăm în continuare şi numele celor care, fără a prezenta comunicări, au prezidat şedinţele speciale:

  1. Preasfinţitul Episcop al Americii de Vest, kir Maxim (Biserica Serbiei), Profesor al Facultăţii de Teologie din Belgrad.
  2. Vasílios Makrídis, Profesor de Sociologie al Universităţii Creştinimului Ortodox din Erfurt, Germania.
  3.  Konstantinos Delikonstantís, Profesor al Facultăţii de Teologie a Universităţii din Atena.
  4. Bruce Beck, Doctor în Teologie, Director al Institutului de Studii Patristice al Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Cinstita Cruce”, Boston (Pappas Patristic Institute, SUA).

II. La scurt timp după încheierea congresului s-au formulat judecăţi şi condamnări neîntemeiate împotriva Academiei de Studii Teologice pentru, chipurile!, păreri şi învăţături eretice şi antipatristice sau patromahice. Aceste condamnări s-au bazat pe aprecierea selectivă a unor expresii izolate din prezentarea realizată de canalul de televiziune pe internet intv.gr. Judecăţile critice, pe de o parte, nu exprimă în nici un caz sensul complet al comunicărilor, iar pe de altă parte, mai grav încă, nu se sprijină pe nici un document oficial dat publicităţii care să cuprindă Actele congresului, care în viitorul apropiat vor fi publicate în întregime. Această respingere pripită şi condamnarea atât a dialogului academic care a avut loc în cadrul unui congres ştiinţific – care în nici un caz nu formula decizii sinodale bisericeşti sau decizii cu caracter dogmatic la nivel local sau mai larg bisericesc –, cât şi denigrarea unora sau a tuturor vorbitorilor congresului pe baza anumitor formulări, ipoteze sau impresii izolate, nu doar că este în contradicţie cu spiritul de libertate şi respect care defineşte dialogul neobosit căruia Ortodoxia îi slujeşte de-a lungul timpului şi îl propovăduieşte atât ad intra (în cadrul propriilor instituţii), cât şi ad extra (cu lumea şi cu fiecare cultură), dar vine în contradicţie şi cu însăşi Tradiţia patristică, precum şi cu însuşi modul de teologhisire pe care vocile critice respective declară că îl susţin.

 Întoarcere spectaculoasă în favoarea Părinţilor Bisericii

III. În legătură cu controversatul termen „teologie postpatristică”, care pe mulţi i-a nedumerit, iar altora le-a dat prilej de răstălmăciri şi atacuri, am dori să precizăm următoarele:

a) Părinţii Bisericii sunt tâlcuitori inspiraţi ai Scripturii, teologi dogmatişti autentici şi neîntrecuţi învăţători ai vieţii duhovniceşti. Cercetăm operele lor cu dragoste şi duh de ucenicie, şi, fireşte, considerăm că este fără sens orice fel de contestare, desconsiderare sau marginalizare a teologiei lor.

b) Inspiraţi de teologia Părinţilor, încercăm cu smeritele noastre puteri (şi, desigur, nu suntem singurii), ca prin organizarea congreselor teologice şi a altor manifestări similare, să găsim, pe cât ne este cu putinţă, căi de promovare şi valorificare cât mai rodnică a teologiei patristice, prin corelarea creatoare cu datele lumii contemporane. Tematica acestor congrese este chemată în primul rând să examineze întrebări şi să promoveze anumite poziţii, însă diversele păreri formulate de către vorbitori, păreri care adesea au fost combătute, nu exprimă Academia, ci pe vorbitori respectivi personal.

Declară că nu sunt antipatristici

c) În nici un caz termenul de teologie „postpatristică” nu înseamnă teologie antipatristică! Acest termen nu a fost folosit la congresul de care este vorba ca să susţină tăgăduirea sau desconsiderarea Tradiţiei patristice, ci nevoia de angajare continuă şi vie a acesteia. De altfel, termenul s-a pus ca întrebare deschisă spre dezbatere şi cercetare – de unde şi semnul de întrebare din titlul congresului. Nu a fost promovat ca propunere sau model pe care toţi ar fi datori să le îmbrăţişeze şi să le urmeze. În fiecare caz, la congresul aflat în discuţie, nu a fost atinsă, evident, nici o dogmă bisericească sau Simbolul de Credinţă.

d) De asemenea, trebuie să luăm aminte că nu Academia de Studii Teologice este cea care a folosit pentru prima oară termenul de teologie „postpatristică”. Marele teolog dogmatolog şi profesor la Facultatea de Teologie a Universităţii din Atena, Ioannis Karmíris l-a folosit în opera sa clasică: Orthódoxos Ekklisiología (Dogmatikís, Partea a V-a, Atena, 1973, p. 679 şi următoarele). Panaghiotis Trembélas, şi el un mare teolog ortodox, arată limpede care este rostul scrierii cărţii sale: Mystikismós, Apofatismós, Katafatikí Theología (Atena, 1974, p. 5), că: „În importanta lucrare, recent apărută, a profesorului I. Karmíris se prezintă în mod repetat îndemnul ca generaţia teologică ortodoxă elenă contemporană să depună toate eforturile în dezvoltarea teologiei postpatristice”, câtă vreme despre „teologie postpatristică” vorbeşte şi marele teolog şi liturgist ortodox al secolului al XX-lea, Părintele Alexandru Schmemann (vezi „Russian Theology: 1920-1972. An Introductory Survey”, SVTQ, 16 [1972], p. 178).

În final, „sinteza neopatristică” – la care se referea marele teolog rus Gheorghi Florovski – sau „teologia postpatristică”, despre care Ioannis Karmíris atrăgea atenţia că se impune dezvoltată, nu pot şi nu trebuie să însemne altceva decât credinţa în moştenirea teologică patristică şi, în acelaşi timp, abordarea creatoare şi valorificarea acesteia, având ca scop răspunsul rodnic la căutările, problemele, întrebările şi nevoile pastorale ale epocii contemporane.

Acest lucru considerăm că este întru totul de acord cu duhul şi pilda Părinţilor înşişi, este ceea ce ar fi făcut Părinţii înşişi, dacă ar fi trăit în epoca noastră, şi este ceea ce încearcă să facă prin slujirea ei Academia de Studii Teologice de la Volos.

Ce răspund în legătură cu „contextul” protestant

IV. Cât despre noţiunea de „context”, pe care unii s-au grăbit să o interpreteze folosind fragmente disparate din manuale protestante, care nu au legătură cu congresul şi pe care le-au extras, potrivit propriei lor declaraţii, de pe internat, am putea-o descrie laconic prin propoziţia: „fiecare text îşi are contextul lui”. Contextualizarea constituie în zilele noastre un instrument metodologic larg răspândit în interpretare tradiţiei culturale (a filosofiei, literaturii etc., dar şi a teologiei). Această metodă nu este nici necunoscută, nici contrară modului patristic de teologhisire, nici, desigur, nu constituie un bun exclusiv al teologiei protestante, ci chiar este adoptată de destui Părinţi ai Bisericii. De asemenea, este apreciată, după caz, pozitiv de către teologia ortodoxă contemporană, precum, de pildă, de Înaltpreasfinţitul Mitropolit al Pergamului Ioannis (Zizioúlas) şi de Gheorghios Martzélos,  Profesorul Universităţii Aristoteliene din Tesalonic, care a prezentat şi o comunicare pe această temă la congresul de care vorbim.

Rolul Academiei

V. Academia de Studii Teologice funcţionează ca un forum de dialog şi de comunicare a teologiei ortodoxe cu provocările contemporane, arzătoare şi felurite, care de multe ori pun radical întrebări despre omul şi lumea de azi, şi care cheamă la un studiu serios, profund şi intens al Tradiţiei bisericeşti. [Academia] niciodată nu a considerat că, prin manifestările şi congresele internaţionale pe care le organizează, cu prezenţa a numeroase personalităţi teologice şi bisericeşti atât din spaţiul ortodox, cât şi din alte tradiţii creştine, “dogmatizează” cumva asupra vreunei chestiuni. Această competenţă aparţine expresiei sinodale şi acceptării soborniceşti de către Trupul bisericesc. Ceea ce a făcut întru cunoştinţă şi va continua, cu ajutorul lui Dumnezeu, să facă este problematizarea esenţială şi onestă cu privire la diverse probleme care preocupă atât viaţa bisericească, cât şi pe omul contemporan, dintre care unele au apărut pentru prima oară în epoca noastră.

VI. Academia de Studii Teologice a colaborat până azi şi continuă să colaboreze cu diferite centre teologice ortodoxe cunoscute, cu institute şi facultăţi teologice, precum, între altele, cu Departamentul de Teologie al Universităţii Aristoteliene din Tesalonic, Seminarul de cursuri masterale al Catedrelor de „Drept, Organizare, Viaţă şi Slujire a Bisericii” şi „Cult, Arheologie şi Artă” a Departamentului de Teologie Pastorală şi Socială a Universităţii Aristoteliene din Tesalonic, cu Facultatea de Teologie Ortodoxă „Cinstita Cruce” din Boston (SUA), Institutul Teologic Ortodox „Sfântul Vladimir” din New York (SUA), Institutul de Teologie Ortodoxă „Sfântul Serghie” din Paris, Departamentul de Teologie Ortodoxă al Universităţii din München (Germania), Catedra de Teologie Ortodoxă a Universităţii din Münster (Germania), Programul de Studii Creştine Ortodoxe al Universităţii Fordham (New York, SUA), Institutul Român de Studii Interortodoxe, Interconfesionale şi Interreligioase (INTER, Cluj-Napoca, România), Centrul Cultural Creştin Ortodox din Belgrad (Serbia), Institutul Teologic Biblic Ortodox (Moscova, Rusia), Academia Ortodoxă din Valamo (Finlanda), Forumul European al Facultăţilor de Teologie Ortodoxă (EFOST, Bruxelles), Societatea Femeilor Ortodoxe din Europa, periodicul teologic „Sínaxis”, periodicele „Analógion” şi „Leimonárion” ale Sfintei Mitropolii de Kozanis şi altele.

Catalog cu numele conferenţiarilor

VII. Este de asemenea important să menţionăm că o întreagă pleiadă de corifei teologi ortodocşi, recunoscuţi în toată lumea, clerici şi mireni, au vorbit de la tribuna Academiei de Studii Teologice, la congrese, seminarii şi conferinţe pentru publicul larg. Prezentăm un catalog grăitor al celor care au luat parte ca vorbitori la manifestările Academiei:

–                    Mitropolitul Thivei şi Levadiei (actualul Arhiepiscop al Atenei), kir Ieronim,

–                    Mitropolitul Pergamului, Ioannis Zizioúlas, academician (Patriarhia Ecumenică),

–                    Mitropolitul Efesului, kir Xrisostom Konstantinídis (Patriarhia Ecumenică),

–                    Mitropolitul Calcedonului, kir Athanasios (Patriarhia Ecumenică),

–                    Mitropolitul Messiniei, Hrisostom Savvátos, Profesor al Universităţii din Atena,

–                    Mitropolitul de Nafpaktos şi Sfântul Vlasie, Ierotheos Vlahos,

–                    Mitropolitul Nigeriei, kir Alexandru (Patriarhia Alexandriei),

–                    Mitropolitul de Byblos şi Botris (Muntele Liban), George Khodr (Patriarhia Antiohiei),

–                    Episcopul de Pazarevici, Ignatie Midici (Biserica Serbiei),

–                    Episcopul Americii de Vest, Maxim, Profesor al Facultăţii de Teologie din Belgrad (Biserica Serbiei),

–                    Arhiepiscopul de Volokolamsk, Ilarion Alfeyev, Preşedintele Comisiei de Afaceri Externe a Patriarhiei Moscovei,

–                    Episcopul de Ahaía, Athanasie,

–                    Bătrânul Elisei, Stareţul Sfintei Mănăstiri Simonos Petras, Sfântul Munte,

–                    Părintele Grigorios Papathomás, Profesor al Universităţii din Atena şi al Institutului de Teologie Ortodoxă „Sfântul Serghie”, membru în Consiliul Administrativ al Academiei de Studii Teologice din Volos,

–                    Părintele Gheorghios Tsétis, Reprezentant permanent al Patriarhiei Ecumenice la Consiliul Mondial al Bisericilor,

–                    Părintele Emmanouíl Klápsis, Profesor şi fost Decan al Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Cinstita Cruce” din Boston, SUA,

–                    Părintele Thomas FitzGerald, Profesor şi Decan al Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Cinstita Cruce” din Boston, SUA,

–                    Părintele John Behr, Decanul Seminarului Teologic Ortodox „Sfântul Vladimir”, New York, SUA,

–                    Părintele Thomas Horko, Profesor al Seminarului Teologic Ortodox „Sfântul Vladimir”, New York, SUA,

–                    Părintele Vladan Pericic, Profesor de Patrologie, fostul Decan al Facultăţii de Teologie Ortodoxă a Universităţii din Belgrad (Serbia),

–                    Părintele Lámbros Kaberídis, Profesor la Universitatea Concordia, Canada,

–                    Părintele Dimitrios Tzérpos, Profesor suplinitor la Universitatea din Atena,

–                    Părintele Nikolaos Loudovíkos, Profesor la Academia Bisericească Superioară din Tesalonic şi la Institutul Ortodox din Cambridge,

–                    Părintele Alexander Rentel, Asistent la Institutul Teologic „Sfântul Vladimis”, New York, SUA,

–                    Părintele Nicolas Lossky, Profesor la Institutul Teologic Ortodox „Sfântul Serghie”, Paris,

–                    Părintele Nicolas Ozoline, Profesor la Institutul Teologic Ortodox „Sfântul Serghie”, Paris,

–                    Părintele Ioana Sauca, Directorul Institutului Ecumenic Bossey, Geneva (Biserica Ortodoxă Română),

–                    Părintele Vasíleios Kalliakmánis, Profesor la Facultatea de Teologie a Universităţii din Tesalonic,

–                    Părintele Dimitrios Mpathréllos, Doctor al King’s College, Visiting Professor al Institutului Ortodox din Cambridge, cadru didactic al Universităţii Deschise Elene, membru al Consiliului Administrativ al Academiei de Studii Teologice din Volos,

–                    Părintele Evanghelos Ganás, paroh al Bisericii Sfântului Meletie, Sepolia,

–                    Părintele Antonios Pinakoúlas, paroh al Bisericii Sfântului Pantelimon, Halandri,

–                    Părintele Vasílios Thermós, Doctor în Teologie, psihiatru,

–                    Părintele Antonios Kallighéris, Directorul Biroului de Tineret al Sfintei Arhiepiscopii a Atenei,

–                    Părintele Heikki Huttunen, Secretar General al Consiliului Bisericilor Creştine din Finlanda (Biserica Ortodoxă a Finlandei),

–                    Părintele George Massouh, Profesor de Studii Islamice la Universitaetea Ortodoxă din Balamand (Liban),

–                    Arhidiaconul Maxim, Doctor în Teologie (Patriarhia Ecumenică)

–                    Diaconul Pavel L. Gavrilyuk, Profesor suplinitor al Universităţii St. Thomas, Visiting Professor la Facultatea de Teologie a Universităţii Harvard (SUA),

–                    Monahul Macarie, Sfânta Mănăstire Simonos Petras, Sfântul Munte,

–                    Monahia Theodekti, Sfânta Mănăstire a Cinstitului Înaintemergător, Anatoli Aghías,

–                    Monahul Stavros Winner, Sfânta Mănăstire Nea Skiti, New York,

–                    Gheorghios Patrónos, Profesor onorific al Universităţii din Atena,

–                    Evanghelos Theodórou, Profesor Onorific al Universităţii din Atena,

–                    Ioannis Fountoúlis, Profesor Onorific al Universităţii din Tesalonic,

–                    Savvas Agourídis, Profesor Onorific al Universităţii din Atena,

–                    Grigorios Ziákas, Profesor Onorific al Universităţii din Tesalonic,

–                    Ioannis Karavidópoulos, Profesor Onorific al Facultăţii de Teologie a Universităţii din Tesalonic,

–                    Gheorghios Galítis, Profesor Onorific al Universităţii din Atena,

–                    Hrístos Yannarás, Profesor Onorific al Universităţii Pánteios,

–                    Spýros Troiános, Profesor Onorific al Facultăţii de Drept a Universităţii din Atena,

–                    Petros Vasiliádis, Profesor al Universităţii din Tesalonic,

–                    Marios Bégzos, Decan şi Profesor al Facultăţii de Teologie a Universităţii din Atena,

–                    Hrisostomos Stamoúlis, Preşedinte şi Profesor al Departamentului de Teologie al Universităţii din Tesalonic,

–                    Gheorghios Martzélos, Profesor la Facultatea de Teologie a Universităţii din Tesalonic, Director al Fundaţiei Patriarhale de Studii Patristice,

–                    Konstantinos Delikonstantís, Profesor al Facultăţii de Teologie a Universităţii din Atena şi al Institutului de Studii Masterale al Centrului Ortodox al Patriarhiei Ecumenice, Chambesy, Geneva,

–                    Assaad Elias Kattan, Directorul Centrului de Studii Religioase şi Profesor la Catedra de Teologie Ortodoxă a Universităţii din Münster (Germania),

–                    John Fotopoulos, Profesor suplinitor la Departamentul de Studii Religioase al Colegiului Saint Mary, Universitatea Notre Dame, SUA,

–                    George Demacopoulos, Profesor suplinitor, Director Cofondator al Programului de Studii Ortodoxe de la Universitatea Fordham, New York,

–                    Aritotle Papanikolaou, Profesor suplinitor, Director Cofondator al Programului de Studii Ortodoxe de la Universitatea Fordham, New York,

–                    Peter Bouteneff, Profesor suplinitor la Seminarul Teologic Ortodox „Sfântul Vladimir”, New York,

–                    Stelios Papalexandropoulos, Profesor al Universităţii din Atena,

–                    Ioannis Petrou, Profesor al Universităţii din Tesalonic,

–                    Miltiadis Konstantinou, Profesor al Universităţii din Tesalonic,

–                    Ioannis Konidáris, Profesor al Facultăţii de Drept a Universităţii din Atena,

–                    Gheorghios Fílias, Profesor al Universităţii din Atena,

–                    Paul Meyendorff, Profesor la Seminarul Teologic Ortodox „Sfântul Vladimir”, New York, SUA,

–                    Gheorghios Laimópoulos, Secretar General supleant al Consiliului Mondial al Bisericilor,

–                    Elibabet Prodromou, Profesor asistent de Relaţii Internaţionale la Universitatea din Boston şi membru al Comisiei Americane pentru libertăţi religioase în lume,

–                    Nikitas Alibrántis, Profesor de Drept la Universităţii din Thraki,

–                    Marian Bogoev Stojadinov, Profesor al Universităţii din Veliko Târnovo (Bulgaria),

–                    Nenant Milocevic, Profesor al Facultăţii de Teologie a Universităţii din Belgrad,

–                    Athanasios Vlétsis, Profesor la Departamentul de Teologie Ortodoxă al Universităţii din München,

–                    Michel Stavrou, Profesor la Institutul Teologic „Sfântul Serghie”, Paris,

–                    Jean-François Colosimo, Profesor la Institutul Teologic „Sfântul Serghie”, Paris,

–                    Ioannis Kourebelés, Profesor suplinitor al Universităţii din Tesalonic,

–                    Konstantinos Agóras, Profesor suplinitor al Universităţii din Tesalonic,

–                    Hristos Karakólis, Profesor asistent al Universităţii din Atena, membru al Consiliului Administrativ al Academiei de Studii Teologice din Volos,

–                    Daniel Ayuch, Profesor suplinitor la Institutul de Teologie Ortodoxă „Sfântul Ioan Damaschin”, Balamand (Liban),

–                    Niki Papagheorghíou, Profesor asistent la Facultatea de Teologie a Universităţii din Tesalonic,

–                    Nicolas Abu-Mrad, Profesor asistent al Institutului de Teologie Ortodoxă „Sfântul Ioan Damaschin”, Balamand (Liban),

–                    Angheliki Ziáka, Profesor asistent la Facultatea de Teologie a Universităţii din Tesalonic,

–                    Stelios Tsobanídis, Profesor asistent la Facultatea de Teologie a Universităţii din Tesalonic,

–                    Arhimandritul John Panteleimon Manoussakis, Profesor asistent de Filozofie la Colegiul „Cinstita Cruce”, Worcester, SUA,

–                    Alexei V. Nesteruk, Cercetător-lector la Departamentul de Matematici al Universităţii Portsmouth, Marea Britanie, Visiting Professor la St. Andrew Biblical Theological Institute, Moscova,

–                    Tamara Grdzelidze, responsabila ortodoxă cu Programul Departamentului „Credinţă şi Constituţie”, Consiliul Mondial al Bisericilor,

–                    Ilias Papaghianópoulos, Profesor asistent al Universităţii din Pireu,

–                    Thanasis N. Papathanasiou, Redactor-şef al periodicului „Sínaxis”,

–                    Părintele Jilko Panev, cadru didactic la Institutul Teologic „Saint Serge”, Paris,

–                    Ecaterini Tsalaboúni, Lector al Facultăţii de Teologie a Universităţii din Tesalonic, membru în Consiliul Administrativ al Academiei de Studii Teologice din Volos,

–                    Dimitrios Móshos, Lector al Facultăţii de Teologie a Universităţii din Atena,

–                    Konstantinos Zárras, Lector al Facultăţii de Teologie a Universităţii din Atena,

–                    Tarek Mitri, fost Ministru în Liban, Profesor la Universitatea Ortodoxă din Balamand (Liban),

–                    Alexandros Papaderós, fost Director General al Academiei Ortodoxe din Creta,

–                    Stavros Zouboulákis, Directorul periodicului „Nea Estía”, Preşedinte al Consiliului Administrativ al Fundaţiei „Ártos Zoís”, membru în Consiliul Administrativ al Academiei de Studii Teologice din Volos,

–                    Stavros Yangázoglou, Consilier al Institutului Pedagogic, Director al periodicului „Theologia”,

–                    Alexandros Kariótoglou, Doctor în Teologie,

–                    Konstantinos Zorbás, Doctor în Teologie, sociolog, colaborator ştiinţific al Biroului Bisericii Greciei în Uniunea Europeană (Bruxelles),

–                    Eleni Kasseloúri-Hatzivaliádi, cadru didactic la Universitatea Deschisă Elenă, colaborator ştiinţific al Academiei de Studii Teologice din Volos,

–                    Mihail Neamţu, Doctor în Teologie, Senior Fellow, CADI/Eleutheria (România),

–                    Gheorghios Skaltsás, Doctor în Teologie şi Ştiinţe Religioase,

–                    Elisabet Theokritoff, Doctor în Teologie,

–                    Haralambos Véntis, Doctor în Teologie, colaborator ştiinţific al Academiei de Studii Teologice,

–                    Pighi Kazlári, teolog,

–                    Evanthía Adamtzíloglou, Doctor în teologie, cadru didactic,

–                    Ecaterini Zorbá, MA Teologie, colaborator al Academiei de Studii Teologice din Volos,

–                    Thefilos Abatzídis, MA Teologie, fost redactor-şef al periodicului „Analógion” al Mitropoliei de Kozani,

–                    Gheorghios Vlantís, asistent ştiinţific la Departamentul de Teologie al Universităţii din München, fost colaborator ştiinţific al Academiei Ortodoxe din Creta.

–                    Athanasios Kottadákis, scriitor, teolog, şi alţii.

Vor publica  un volum cu Actele

[congresului despre teologia postpatristică, Volos, 3-6 iunie 2010]

 

IX. În încheiere, în ce priveşte tema nou-apărută, Academia de Studii Teologice pregăteşte editarea unui volum care să cuprindă Actele congresului. În ce priveşte comunicările de la congresul despre care este vorba (pentru care, cum este de la sine înţeles, fiecare vorbitor are responsabilitatea propriilor opinii), Academia consideră că publicarea, care va avea loc în scurt timp, va da prilejul unui dialog de bună credinţă şi constructiv.

Invocând rugăciunile Voastre pentru buna rodire întru Hristos a Academiei de Studii Teologice, cu respect semnăm,

Membrii Consiliului Administrativ al Academiei de Studii Teologice din Volos,

–                    Mitropolitul Dimitriadei şi Almyros-ului, Ignatie, Preşedinte,

–                    Pantelis Kalaitzídis, Doctor în Teologie, Director,

–                    Părintele Grigorie Papathomás, Profesor al Facultăţii de Teologie a Universităţii din Atena şi al Institutului Ortodox “Sfântul Serghie”, Paris, Preşedinte al Forumului European al Facultăţilor de Teologie Ortodoxă,

–                    Hrístos Karakólis, Profesor asistent al Facultăţii de Teologie a Universităţii din Atena,

–                    Angheliki Ziáka, Profesor asistent al Facultăţii de Teologie a Universităţii din Tesalonic,

–                    Ecaterini Tsalampoúni, Lector al Facultăţii de Teologie a Universităţii din Tesalonic,

–                    Părintele Dimitrios Mpathréllos, Lector vizitator al Institutului Ortodox de la Cambridge, cadru didactic al Universităţii Deschise Elene,

–                    Stavros Zoumpoulákis, Directorul periodicului “Nea Estia”, Preşedinte al Consiliului Administrativ al Fundaţiei „Ártos Zoís”,

–                    Părintele Hrístos Hahamídis, Doctor în Teologie, cleric al Mitropoliei Dimitriadei.  

 Ὀρθόδοξος Τύπος, 4 mai 2012, nr. 1925, p. 5.

Traducere Mihail Ilie(G.O)

toată conferința în limba româna → Teologie patristică şi erezie postpatristicăși  Se cere caterisirea Mitropolitului Ignatie al Dimitriadei și  cenzurarea pozitiilor eretice ale Academiei Teologice de la Volossale/

 

CONFERINŢĂ CU  PROBLEMATICĂ TEOLOGICĂ,
ORGANIZATĂ DE SFÂNTA MITROPOLIE DE PIREUTeologie patristică şi erezie postpatristică” este tema conferinţei cu problematizare teologică pe care o organizează Sfânta Mitropolie de Pireu. Conferinţa va avea loc miercuri, 15 februarie, la orele 4:00 după amiază, pe Stadionul Păcii şi Prieteniei (Sala „Melina Mercury”), iar intrarea este liberă pentru toţi
Programul conferinţei este următorul.

Prima şedinţă:
Preşedinte: Dimitrios Tselenghidis, profesor universitar la Facultatea de Teologie din Tesalonic
Vicepreşedinte al şedinţei:

Protopresbiter Gheorghios Metallinos, profesor emerit al Facultăţii de Teologie din cadrul Universităţii din Atena
De la Patristică la „postpatristică”. Autodezminţirea  conducerii ortodoxe
Protopresbiter Theodoros Zisis, profesor emerit al Facultăţii de Teologie din cadrul Universităţii din Tesalonic
Importanţa Părinţilor Bisericii şi respingerea lor patromahă
Ioannis Markascercetător
Lucrări şi conferinţe al postpatristicilor
A doua şedinţă:
Preşedinte: Lampros Siasos, profesor universitar la Facultatea de Teologie din cadrul Universităţii din Tesalonnic Vicepreşedinte al şedinţei:

ÎPS Ieroteos Vlahos V, Mitropolit de Navpaktos şi Sfântul Vlasie
Tema: „Teologia postpatristică din perspectivă eclesială
Ioanis Kourempeles, profesor asistent la Universitatea din Tesalonic
Tema: „Ortodoxie neortodoxă? Momente în exprimarea teologică greacă actuală şi stigmate ale momentelor post-teologice
DezbatereConcluziiHotărârea majorităţii.
Încheierea conferinţei.

 

Anunțuri