793133417071726365[1] 

Sfanta Mitropolie de Nafpaktos si Aghios Vlasios 

Nafpaktos, 7 martie 2013 

COMUNICAT

Poziţia Mitropolitului de Nafpaktos, Ierótheos,

s-a dovedit îndreptăţită

Monahii fostei Mănăstiri a Schimbării la Faţă a Mântuitorului, din Skála Nafpaktos, care recent a devenit metoc al Sfintei Mănăstiri a Adormirii Maicii Domnului Ambelakiotissa, în tactica lor de ani de zile de a deveni cât mai autonomi şi de a nu asculta de nici o autoritate bisericească şi, din acest motiv, de a calomnia pe Mitropolitul de Nafpaktos care a dorit totdeauna să acţioneze potrivit Sfintelor Canoane ale Bisericii şi legilor statului, afirmau cu insistenţă că problemele cu Sfânta Mitropolie de Nafpaktos au început odată cu investiţia pe care fosta Mănăstire a reuşit să o primească „legal” de la Ministerul Economiei Naţionale (1997) şi din cauza, chipurile!, pretenţiilor economice „ilegale” ale Mitropolitului faţă de aceste fonduri de investiţie. Sunt cunoscute faptele urâte pe care le-au săvârşit în toate direcţiile, cu o mulţime de articole defăimătoare publicate în presa tipărită şi în cea electronică, cu reclamaţii şi plângeri înaintea tribunalelor seculare, dar şi prin mobilizarea unor grupuri acolite ale lor la „proteste” extremiste, promovând cu bună ştiinţă afirmaţia calomniatoare de mai sus, anume că Mitropolitul ar fi avut pretenţii economice de pe urma investiţiei lor.

Sfânta Mitropolie susţinea totdeauna că problema este în primul rând de natură ecleziologică, pentru că fosta mănăstire nu accepta instituţiile bisericeşti şi, mai ales, instituţia episcopului, şi, aşa cum s-a dovedit, nici instituţia Sfântului Sinod, cu urmarea firească să ajungă în conflict cu diferiţii mitropoliţi de Nafpaktos şi cu Sfântul Sinod, şi, în al doilea rând, de natură administrativă şi de transparenţă, refuzând cu îndârjire să prezinte datele economice reale la bugete şi evidenţe contabile şi să accepte controlul obligatoriu şi legal din partea organelor competente, atât ale Bisericii, cât şi ale statului. De altfel, Mitropolitul – lucru dovedit – nu a cerut niciodată ceva de la sfintele mănăstiri ale eparhiei sale şi, desigur, nici fostei mănăstiri despre care este vorba nu i-a cerut să depună pentru Sfânta Mitropolie sume sau procente.

Mai ales în ce priveşte controversata investiţie care s-a aprobat prin decizia Ministerului Economiei Naţionale şi s-a materializat pe durata anilor 1997-1999 (decizia 64131/Ν.Ν.711/ Ν.1892/90/4-12-97 a Ministerului Economiei Naţionale şi modificare prin hotărârea 55582/Ν.Ν.711/Ν.1892/90/5-7-99 Ministerul Economiei Naţionale, suma totală 763.473.951 drahme (2.240.569 euro), cu participare proprie de 543.851.951 drahme (1.596.044 euro) şi subvenţionare de la stat de 219.622.000 drahme (644.525 euro), reacţia responsabililor fostei mănăstiri a fost nejustificat de înverşunată. Înaltpreasfinţitul Mitropolit de Nafpatkos, kir Ierótheos, ca responsabil faţă de sfintele canoane şi de lege pentru controlul legalităţii administrării economice a sfintelor mănăstiri, evaluând această reacţie – care, în primul rând, este nejustificată – a diagnosticat încă de la început că acest program de investiţie era deficitar din punct de vedere juridic şi, aşa cum era şi firesc, nu dorea să aprobe sau să muşamalizeze acte ilegale. În cele din urmă, poziţia Mitropolitului s-a dovedit îndreptăţită.

Ministerul de Dezvoltare, recent, în urma unor cercetări care durează de mai mulţi ani şi a deciziilor organismelor competente de stat – cercetări pe care le-a urmărit Inspectorul General al Administraţiei Publice, membru al Curţii Supreme de Justiţie, domnul Léandros Rakintzís – a decis că acordarea fondurilor de investiţie către fosta mănăstire a fost ilegală şi a abrogat-o, cu impunerea de sancţiuni severe.

Concret, s-a emis decizia cu numărul 7781/ΝΝ711/ν.1892/90/21-2-2013 (FEK Β΄ 459/26-2-2013) a Ministerului de Dezvoltare, Competitivitate, Infrastructuri, Transporturi şi Reţele, prin care se revocă decizia Ministerului Economiei Naţionale de acordare a fondurilor de investiţie către fosta Mănăstire a Schimbării la Faţă, pentru că s-au constatat, cumulat, patru acţiuni ilegale, şi anume:

a) Repartizarea părţii din investiţie fără ca fondurile să fie folosite pentru obiectivul de producţie stabilit, încălcându-se astfel articolului 18, paragraful 1 al Legii 1892/90.

b) Nerespectarea condiţiei deciziei aprobate cu privire la identitatea obiectivului şi scopului investiţiei.

c) Depunerea la serviciile competente, pe durata materializării investiţiei, de date false şi înşelătoare despre valabilitatea permisiunii de construcţie şi despre regimului de proprietate şi trecerea sub tăcere a datelor reale despre permisiunea de construcţie şi despre regimul de proprietate

d) Nerespectarea Regulamentului 55/1974 al Sfântului Sinod al Bisericii Greciei cu privire la procedura licitaţiilor de construire a clădirii.

Prin urmare şi potrivit Deciziei Ministeriale, trebuie să se ramburseze Statului suma subvenţionării depuse (647.114 euro), care, cu dobânzile legale se ridică la 1.572.759 de euro (535.917.629 de drahme). Dacă la aceasta se adaugă şi faptul că pentru încasarea ilegală a TVA-ului returnat de către fosta Mănăstire a Schimbării la Faţă a fost confirmată suma de 1.475.600 de euro, sumă care de asemenea trebuie returnată statului – în total, foştii responsabili ai fostei Mănăstiri a Schimbării la Faţă sunt chemaţi să ramburseze statului, adică cetăţeanului care plăteşte impozite, suma de 3.048.359 de euro, mai mult de un miliard de drahme (1.038.728.329  drahme).

În cele din urmă, s-a descoperit care era miezul problemei, adică administrarea ilegală a fondurilor de către responsabilii fostei mănăstiri şi, din acest motiv, refuzul lor îndârjit, pe de o parte, de a înfăţişa datele reale ale acestei administrări şi să le prezinte Mitropolitului – competent să controleze legalitatea administrării acesteia – şi, pe de altă parte, să accepte orice fel de control, chiar şi atunci când vedeau pericolul desfiinţării persoanei juridice a mănăstirii, aşa cum s-a şi petrecut în cele din urmă.

A venit însă ceasul să dea cuvânt atât înaintea lui Dumnezeu, cât şi înaintea oamenilor şi, înainte de toate, să îşi asume răspunderile.

Este regretabil că nişte monahi, care s-au dăruit lui Dumnezeu pentru a se îndeletnici cu rugăciunea, aşa cum rânduiesc Sfintele Canoane şi tradiţiile monahale, să se dedea la asemenea „investiţii”, la risipirea banului public, ajungând să se numere printre cei care au contribuit ca patria noastră să ajungă în criză economică, cu rezultatul că se micşorează salariile şi pensiile oamenilor.

De asemenea, este regretabil că diferiţi „prieteni” ai Sfintei Mănăstiri, de altfel persoane însemnate ale societăţii, în loc să contribuie la cuminţirea responsabililor fostei mănăstiri, la întoarcerea acestora la canonicitate şi legalitate, dacă nu muşamalizau asemenea acţiuni ilegale, cel puţin le tolerau, lucru care dovedeşte fie complicitatea lor, fie caracterul pătimaş şi superficialitatea lor. Acum, se cuvine ca şi aceştia să îşi asume răspunderile.

Sfânta Mitropolie şi mai ales Înaltpreasfinţitul Mitropolit, deşi s-a dovedit că poziţia lor a fost îndreptăţită, pentru că au refuzat să acopere acest scandal şi nu s-au amestecat în complicităţi, cu toate acestea regretă mult aceste acte ilegale ale monahilor şi aşteaptă ca ei să-şi ceară iertare:

– de la Biserică şi mai ales de la Sfânta Mitropolie, pe care au prejudiciat-o prin acţiunile lor anticanonice şi ilegale şi prin calomnii,

– de la societate, căreia i-au provocat atâta tulburare în toţi aceşti ani,

– de la oraşul Nafpaktos, pe care l-au defăimat în toată Grecia şi în străinătate,

– de la Justiţie, pe care au tulburat-o cu nenumărate procese pe subiectul acesta al investiţiei,

– de la poporul patriei noastre, mai ales de la oamenii săraci, care suferă,

şi, mai ales, să îşi asume răspunderile şi să redea statului suma astronomică menţionată mai sus pe care au încasat-o în mod ilegal.

Şi dacă cu uşurinţă se întreabă cineva cum e cu putinţă ca nişte monahi să găsească atâţia bani ca să îi returneze statului, răspunsul se găseşte în aceea că suma de participare proprie a fostei mănăstiri a fost, potrivit deciziei de acordare a fondurilor de investiţie, de  543.851.951 drahme (1.596.044 euro), câtă vreme evidenţele contabile ale mănăstirii din acei ani ajungea la sume de 18,8-13,5 milioane de drahme (55.000 – 40.000 euro) pe an (!). Prin urmare, cu îndreptăţire se naşte întrebarea: De unde au avut suma, menţionată mai sus, de participare proprie la această investiţie ilegală? A venit ceasul să se dezvăluie şi acest rezervor de bani, până azi necunoscut!!!

Legea duhovnicească a lucrat din nou, aşa cum va lucra şi în alte cazuri, pentru că adevărul, în cele din urmă, destramă întunericul calomniei şi al defăimării. Dar totdeauna, desigur, există vreme de pocăinţă…

Din partea Sfintei Mitropolii

 Sursa: http://www.parembasis.gr/immssn/2013_03_07_anakoinosi.htm

Traducere Tatiana Petrache

Despre acest subiect :  

 1. O SPOVEDANIE PUBLICĂ a Mitropolitului de Nafpaktos, Ierótheos  Vlachoshttps://graiulortodox.wordpress.com/2013/01/14/135-o-spovedanie-publica-a-mitropolitului-de-nafpaktos-ierotheos-vlachos/

2. Monahismul sănătos și monahismul bolnav de Mitropolitul Nafpaktosului, Ierótheos Vlachos
https://graiulortodox.wordpress.com/2013/02/01/138-monahismul-sanatos-si-monahismul-bolnav-de-mitropolitul-nafpaktosului-ierotheos-vlachos/

Anunțuri