Rubrica antieretice

La judecată cu homeopatia

Partea a II-a și ultima

homeopatia[1]

– Partea întâi –

https://graiulortodox.wordpress.com/2013/08/03/154-la-judecata-cu-homeopatia-de-domnul-athanasios-b-avramidis-cardiolog-profesor-de-patologie-al-universitatii-din-atena/

Ἀθανάσιος+Ἀβραμίδης[1]

de Domnul Athanasios B. Avramídis, Cardiolog Profesor de Patologie al Universității din Atena

Arvanítis, întrerupându-mă, a zis: „Nu a luat premiul Nobel”?

Avramídis : “Nu a fost premiul Nobel, ci premiul pentru un mod corect de viaţă (The Right Livelihood Award). Nici măcar la Academia de Științe nu a fost prezentat. Multe altele a scris presa atunci despre acest om”.

Prin urmare, revenind la subiect, iată ce scria, cuvânt cu cuvânt, revista “Medicina homeopată” – al cărui editor și director este domnul Vithoúlkas – în articolul cu titlul “Să spunem lucrurilor pe numele lor” (volumul 12, martie – iunie 1995, paragraful 3): “Doctorul Diamantídis este caracterizat de anumite mijloace mass-media ca fiind profesorul medicinii homeopate. Suntem datori să informăm publicul că un astfel de titlu științific nu există, din moment ce, în nici o țară, excluzând țările lumii a treia, nu există homeopatia ca specialitate medicală universitară științifică de stat”. (Din aceste motive este îndreptățită reţinerea faţă de ambele părți, atât în ceea ce privește obiectivitatea datelor menţionate în vastele lor biografii, cât și titlurile științifice și supra-științifice pe care și le arogă).

Domnul ziarist Arvanítis și-a încheiat runda de întrebări și a cerut: ”Să vedem răspunsurile telespectatorilor la întrebarea pusă în reportaj: Ce credeți că sunt terapiile alternative?”. Răspunsurile au fost:

  1. O altă ramură a științei, 62%.
  2. O metodă de a se îmbogăți unii pe spatele altora, 38%.

Impresia mea, general vorbind, din discuția purtată la NET, este că s-a purtat un dialog calm și util, fără întreruperi abuzive din partea participanților. Într-adevăr, a fost un dialog civilizat.

Din această dezbatere, totuși, au lipsit unii invitați, cum ar fi domnul Vithoúlkas, care nici măcar nu și-a trimis un reprezentant. De ce oare?

Direct la tribunal

Domnul G. Vithoúlkas, considerându-se jignit de cele spuse de mine în emisiunea de la NET, m-a dat în judecată pentru “faptele mele nedrepte, pe baza Dreptului Civil și Dreptului Penal”, printr-o plângere de 42 de pagini, pe fiecare pagină proferând amenințări și insulte la adresa mea.

Mi-a trimis citația prin tribunalul mandatat, care mi-a “lipit-o” pe ușa cabinetului în seara de 31 decembrie 2004, în ajun de An Nou, în timp ce eram absent de la cabinet. Așadar, acestea au avut loc la 19 luni după emisiunea din 28 mai 2003 de la NET. Și, bineînțeles, “prin scrisoare recomandată”, scrisoare pe care trebuia să o cer de la poșta din piața Sýntagma. Conținutul neprevăzut al scrisorii m-a lăsat mut.

Un prieten al meu, profesor la Drept, m-a sfătuit să mă consult cu un specialist experimentat în dreptul penal pentru “proces”.

Aveam înregistrările emisiunii de la TV NET, atât imaginea, cât și sunetul, și le-am pus la dispoziția apărării mele pentru o informare cât mai completă asupra emisiunii de la NET, având următoarea logică: persoanele au dreptul la exprimare, prin urmare stilul, tonul și nuanța vocii oferă informații prețioase pentru a trage concluziile, în scopul de a fi folosite, în special ca “elemente probatorii”.

În ședința cu echipa mea de avocați am spus cu curaj următoarele:

Refuz cu toată puterea ca false și nefondate toate acuzele domnului Vithoúlkas împotriva mea, mai precis: a) comportament ilegal, b) defăimare și calomnie a unor evenimente false înaintea altor părți, c) denigrarea imaginii publice și a reputației lui prin relatări false, calomnioase și insultătoare pentru imaginea lui, d) injurii, e) daune morale, f) atac la adresa personalității lui și toate celelalte, care mi s-au imputat împreună cu cele 22 de plângeri ale lui.

Domnul Vithoúlkas a cerut: 1. Să fie acceptată darea mea în judecată.  2. Să mă oblig să-i depun șase sute de mii de euro (600.000,00) în numerar pentru satisfacerea daunelor lui morale. 3. Să se emită împotriva mea reținerea personală pe durata unui an ca mijloc de execuție obligatorie a deciziei enunțate în cazul neachitării sumei de 600.000 de euro. 4. Să mă oblig să evit pe viitor orice atac  la adresa personalității lui, în cazul repetării unor acțiuni asemănătoare. 5. Să se decidă împotriva mea pedeapsă bănească de 5900,00 euro sau reținere personală pe durata unui an pentru fiecare ofensă din partea mea adusă imaginii lui. 6. Să fie publicat rezumatul deciziei judecătorești finale, cu cheltuielile suportate de mine, în timp de trei zile din momentul înmânării ei de către mine, timp de șapte zile consecutive, în cadrul a 10 cotidiane cu circulație în întreaga Grecie, pedeapsa bănească fiind în valoare 29.347 euro și încă 5900 euro pentru fiecare zi de întârziere.

Conștient de ce ar fi însemnat toate acestea pentru mine, am declarat avocaților mei: 1) Să se elimine orice situație de compromis cu domnul Vithoúlkas și 2) Să procedeze la respingerea tuturor cererilor lui împotriva mea. Acestea, deoarece nu mă îndoiesc deloc de intriga, mașinațiile, uneltirile, presupunerile și imaginațiile acuzatorului meu, care, desigur, s-a dedat chiar și la speculații psihanalitice cu privire la intențiile mele. Cu abilitate a adunat cuvinte și fraze din discuțiile ce le-am purtat, conform emisiunii de la NET, scoțându-le din context, astfel încât să le aducă drept argumente pentru acționarea mea în judecată.

Desfășurarea procesului în fața instanței

1

Procesul a avut loc la Tribunalul de primă instanță al Atenei care s-a întrunit public cu auditoriu pe data de 22.09.2005.

Combaterea gravității motivelor acționării mele în judecată s-a făcut apelând în primul rând la buna credință a auditoriului, cu încredere în onestitatea neîndoielnică a judecătorilor, dar și cu convingerea mea că Tribunalul de primă instanță a investigat fiecare poziție a reclamantului. A fost enunțată decizia cu nr. 3113/2006 prin care se adeveresc cele solicitate de mine, mai precis :

–       Se consideră neonorabilă poziția acuzării.

–       Se respinge darea în judecată ca fiind nefondată.

–       Se pretinde reclamantului achitarea cheltuielilor judecătorești ale acuzatului, stabilite la suma de șase mii cinci sute de euro (6500).

Înaintarea recursului la această decizie

Vithoulkas[1]

Domnul Vithoúlkas a depus recurs la decizia cu nr. 3113/2006 a Tribunalului de prima instanță a Atenei pe data de 18.10.2006,  iar procesul a fost stabilit pe data de 15 februarie 2007.

Curtea de Apel a Atenei, Departamentul 15, în urma ședinței publice cu auditoriu de pe data de 15.2.2007 cu nr. 5269/2007 a decis :

–       Se acceptă formal și se respinge în fond apelul din data de 18.10.2006 cu nr 3113/2006 a Tribunalului de primă instanță a Atenei prin decizie definitivă.

–       Se suportă de către reclamant cheltuielile judecătorești ale pârâtului care se stabilesc la suma de cinci sute (500) de euro.

Recursul la Curtea Supremă de Justiție

imagesCA5JGPXD

Domnul Vithoúlkas a recurs la Curtea Supremă de Justiție pe data de 12 octombrie 2009, cerând revocarea deciziei definitive și irevocabile cu nr. 5269/2007 a Curții de Apel Atenei.

Curtea Supremă de Justiție (secțiunea civilă A2) s-a reunit în ședința publică din data de 14 noiembrie 2011, ca să judece cererea de revocare a deciziei Curții de Apel a Atenei dintre reclamantul Georghios Vithoúlkas și acuzatul Athanasios Avramidis.

La Curtea de Apel a Atenei s-a demonstrat că reclamantul nu a absolvit studii medicale. Mai mult decât atât, nu a demonstrat nici o intenție a acuzatului de a calomnia sau defăima, nici măcar de a-l ironiza pe reclamant, care de altfel, după cum a și recunoscut, nu și-a încheiat studiile medicale, care să îndreptățească și să dovedească pe bazaexperiențelor și a logicii comune scrierea unei opere științifice medicale, promovată sub titlul amintit anterior ca tratat științific.

Observând critica abilă din partea acuzatului, constat că se concentrează în mod exclusiv pe interesul lui să exprime, din punctul de vedere al lumii medicale, obiecțiile cu privire la cât de potrivite sunt argumentele aduse de reclamant cu privire la subiectele și cerințele medicale. Din totalul probelor doveditoare, nu s-a demonstrat prin nimic intenția acuzatului de a denigra imaginea reclamantului și de a-i păta onoarea și reputația nici ca om, nici pe plan profesional, din moment ce în aceste declarații (care s-au și menționat), în afară de relatările evenimentelor, care corespund realității și sunt, așadar, adevărate…, reclamantul recurge la fraze și cuvinte scoase din context, care însă în contextul lor nu sunt disprețuitoare, insultătoare și înjositoare la adresa reclamantului. La fel de necesară și de reală este exprimarea părerii Asociației Medicilor din Atena și în general a lumii medicale în legătură cu terapiile alternative.

În consecință, din moment ce reclamantului nu i-a fost pătată imaginea publică și nu a suferit daune morale, nu se cuvenea să ceară pretenții legale cu scopul de repunere în drepturi.

Judecătoria Curții Supreme de Justiție, la sfârșit, a emis hotărârea că Curtea de apel a făcut o judecată corectă evenimentele reale. După toate acestea, trebuie să fie respinsă, după judecată, cererea de revocare a lui G. Vithoúlkas și reclamantul să suporte cheltuielile de judecată ale acuzatului.

Din aceste motive :

1. Se respinge cererea de recurs din data de 12.10.2009 a lui G. Vithoúlkas, fiul lui Nicolaos, privind decizia Curții de Apel a Atenei.

2. Reclamantul este silit să plătească cheltuielile de judecată ale acuzatului, care sunt în valoare de două mii șapte sute de euro (2 700).

3. S-a judecat și a fost luată decizia în data de 8.2.2012.

4. S-a publicat în ședință publică cu auditoriu pe data de 23 martie 2012.

Epilog

În viață am văzut și am pățit și am învățat multe. Și totuși acest proces neașteptat împotriva mea, intentat de domnul Vithoúlkas m-a învățat și altele, neștiute de mine până în acel moment.

După primul atac prin surprindere, după reexaminări succesive ale gândurilor mele și, după mai multe zile, am concluzionat următoarele: “Există un ochi drept Care pe toate le vede”. Și eram atunci, toți acei ani, calm și liniștit, din moment ce permanent mă bazam pe pronia lui Dumnezeu în ce privește rezultatul, pentru orice ar fi vrut El să mi se întâmple.

După respingerea procesului domnului Vithoúlkas de către Tribunalul de prima instanță a Atenei și a recursului făcut la Curtea de Apel, am sperat de acum că Cel ce a început lucrul cel bun îl va duce la capăt! (Filipeni 1,6).

Părintele Marcu Manolis, îndrumătorul duhovnicesc al ziarului Orthódox Týpos, pe când încă era în viață, mi-a cerut informații despre respingerea recursului domnului Vithoúlkas de către Curtea de Apel, dispus să informeze pe cei ce nu erau la curent, la fel cum a făcut de altfel și cu primul meu proces, despre care a scris în numărul din 6 ianuarie 2006. L-am rugat totuși – și a acceptat – să așteptăm până va fi judecat cazul. Fiindcă era pe rol recursul domnului Vithoúlkas și la Curtea de Supremă Justiție.

Acum, după respingerea apelului domnului Vithoúlkas la Curtea Supremă de Justiție, am expus cele întâmplate pentru informarea cititorilor ziarului Orthódox Týpos pentru a-l mulțumi pe cucernicul părintele nostru și fericitul întru adormire, Marcu, care, cu adevărat mi-a stat alături. Sunt recunoscător și tuturor celor care s-au rugat împreună cu el, dar și multor altora, ca să câștig acest proces. Multe, de asemenea, sunt și mulțumirile mele pline de recunoștință față de persoanele împuternicite de mine (avocații) pentru respingerea pertinentă și eficace a cererilor formulate împotriva mea.

Pentru toate acestea, din adâncul inimii, mulțumesc lui Dumnezeu.

Slavă lui Dumnezeu!

Orthódoxos Týpos, 14 septembrie 2012, nr. 1941, pp. 3-4.

Traducere Anna Theodorou (G.O)

Graiul Ortodox

 

  

Anunțuri