CE AU DISCUTAT PATRIARHII ORTODOCSI LA SINAXA DIN FANAR

Stiri preluate din Grecia, Rusia, Romania: amen.gr, romfea. gr, patriarchia.ru, Mospat.ru, pravmir.com, basilica.ro, pemptousia.ro, graiul ortodox

La Istanbul s-a deschis adunarea Întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe

Serviciul de comunicări al DREB/Patriarchia.ru

La 6 martie 2014 la Istanbul, la catedrala în cinstea marelui mucenic Gheorghe Purtătorul de Biruință în Fanar – reședința Patriarhului Constantinopolului, Sanctitatea Sa Patriarhul Constantinopolului Bartolomeu a condus pravila de rugăciune înainte de adunare, apoi a deschis ședința, desemnând în raportul său temele principale ale discuției: prigonirea creștinilor în diferite părți ale lumii, în special în Orientul Apropiat, eliminarea Bisericii la periferia vieții sociale în țările, care au fost cândva creștine, urmările  proceselor de globalizare și ale progresului științific, criza economică, întărirea unității interioare a Ortodoxiei, precum și pregătirea și  desfășurarea Soborului Panortodox.

Sanctitatea Sa Patriarhul Constantinopolului a caracterizat ca fiind „străină ecleziologiei ortodoxe” orice reprezentare care permite „dominarea în plan mondial a oricărei Biserici Locale sau a Întâistătătorului ei”. Sanctitatea Sa a menționat, de asemenea, următoarele: „Nouă tuturor ne este încredințată responsabilitatea pentru unitatea Bisericii noastre Sfinte”.

Alocuțiunea Patriarhului Ecumenic la Sinaxa Întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe – Fanar, 6 martie 2014

Preafericirile voastre și preacucernici frați în Hristos

Întâistătători ai Bisericilor Ortodoxe,

Onorați membri însoțitori

Bine ați venit în curtea Bisericii noastre, martirica și istorica Patriarhie Ecumenică, slujitoarea smerită a unității în Hristos a noastră, a tuturor. Din adâncurile inimii, vă mulțumim pentru această lucrare a dragostei care v-a adus aici, răspunzând cu ardoare chemării noastre.

Dăm slavă lui Dumnezeu celui închinat în Treime pentru că ne-a arătat vrednici de a ne aduna încă o dată în același loc, într-o nouă sinaxă, pe cei rânduiți prin harul și milostivirea Sa cu responsabilitatea conducerii Bisericilor Ortodoxe Autocefale locale. Aceasta este a șasea sinaxă consecutivă de la începerea acestui binecuvântat obicei, din 1992, la scurtă vreme după așezarea noastră pe tronul Constantinopolului. După cum zice Psalmistul, zicem și noi: „Iată acum ce este bun şi ce este frumos, decât numai a locui fraţii împreună!” (Ps. 132, 1). Inima noastră este plină de bucurie și încântare primindu-vă și îmbrățișându-vă pe fiecare cu dragoste sinceră, adâncă onoare și favorabilă anticipare a întâlnirii noastre.

Într-adevăr, am putea spune că întâlnirea noastră este un eveniment major, binecuvântat și istoric. Suflarea Mângâietorului ne-a adunat împreună, iar ochii celor dinăuntru și dinafara Bisericii noastre sunt ațintiți cu nerăbdare asupra acestei sinaxe, așteptând cuvânt de mângâiere și de zidire, de care lumea noastră are atâta nevoie în ziua de astăzi.

Acest lucru crește și ne intensifică responsabilitatea, ne vădește îndatoririle ca fiind și mai serioase, astfel încât prin rugăciune fierbinte să căutăm ajutor de sus în lucrarea care ne este așezată înainte; căci fără acest sprijin dumnezeiesc nu putem face nimic (vezi Ioan 15, 5). De aceea și Îl rugăm pe Domnul cu smerenie, ca Unul Care este Întemeietorul Bisericii, să ne binecuvânteze cu prisosință lucrarea, iar prin Mângâietorul, să ne îndrepteze inimile, cugetele și hotărârile pentru plinirea sfintei voii Lui, spre întărirea și pecetluirea unității noastre, precum și pentru slava Sfântului Celui în Treime Dumnezeu.

Aducându-ne aminte de sinaxele precedente ale Întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe, toate încununate, prin harul lui Dumnezeu, de succes deplin, îi pomenim cu mulțumire pe cei care au luat parte la aceste adunări și care s-au săvârșit, întru binecuvântată aducere aminte: Patriarhii Parthenie și Petru ai Alexandriei, Ignatie al Antiohiei, Diodor al Ierusalimului, Alexei al Moscovei, Pavle al Serbiei, Teoctist al României, Maxim al Bulgariei, precum și Arhiepiscopii Hrisostom al Ciprului, Serafim și Hristodoulos ai Atenei, Vasile al Poloniei și Dorothei al Cehiei și Slovaciei, ale căror contribuții la succesul acestor întâlniri a fost întrutotul ziditoare, lăsându-ne nouă, urmașilor lor, un exemplu vrednic de urmat și o moștenire de păstrat. Fie în veci pomenirea lor!

Motivele care ne-au determinat să luăm inițiativa adunării întru această sinaxă vă sunt deja bine cunoscute din scrisoare de invitație pe care v-am adresat-o. Pomenind cuvântul Apostolului, v-am scris: „din afară lupte, dinăuntru temeri” (2 Cor. 7, 5). Atâta vreme cât va fi această lume, Sfânta noastră Biserică va îndura totdeauna tulburarea prefacerilor istorice, care uneori sunt foarte crude. În vremurile critice pe care le străbatem, aceste schimbări sunt cu deosebire vădite în regiunile geografice în care Biserica Creștină s-a născut, s-a maturizat și a înflorit, mai exact în vechile Patriarhii ale Sfintei noastre Biserici Ortodoxe. Aici, cel mai adesea în numele religiei, predomină violența, iar cei care cred în Hristos, indiferent de identitatea confesională, sunt amenințați. Urmărim cu mare tristețe și îngrijorare persecuțiile creștinilor, distrugerea și pângărirea sfintelor biserici, răpirea și asasinarea clericilor și monahilor, ba chiar și a ierarhilor, așa precum sunt cei de multă vreme răpiți, Mitropolitul Pavel de Alep al vechii Patriarhii a Antiohiei și Yuhanna Ibrahim al Bisericii Siriene Iacobite, despre care nu mai știm nimic.

Suntem chemați să ne ridicăm vocea în semn de protest față de acest fenomen care amenință însăși existența Bisericilor Ortodoxe, dar nu ca indivizi sau Biserici isolate, ci ca una și unită Biserică Ortodoxă din toată lumea.

Fără îndoială, persecuția actuală împotriva credinței creștine nu se restrânge numai la formele de opresiune provocatoare menționate mai sus. La fel de mare este și pericolul care se ivește din rapida secularizare a societăților creștine, în care Biserica lui Hristos este marginalizată din viața publică, în timp ce principiile spiritual și morale fundamentale ale Evangheliei sunt izgonite din viețile oamenilor. Desigur, Biserica Ortodoxă nu a favorizat niciodată impunerea cu forța a principiilor evanghelice asupra oamenilor, așezând libertatea persoanei umane deasupra regulilor și valorilor obiective. Constrângerile de orice fel nu aparțin naturii și ethosului Ortodoxiei. Chestiunile privitoare la viața morală a oamenilor sunt tratate de Biserica Ortodoxă ca fiind personale, guvernate de fiecare individ într-o relație de libertate cu părintele lui duhovnicesc, iar nu prin sabia legii. Aceasta, însă, nu scutește Biserica de obligația de a propovădui lumii contemporane principiile evanghelice, chiar dacă ele intră uneori în conflict cu ideile dominante [ale lumii].

Biserica noastră Ortodoxă este caracterizată de atenția pe care o acordă tradițiilor trecutului, și este obligată să facă acest lucru în toată vremea, pentru că „Iisus Hristos, ieri şi azi şi în veci, este acelaşi” (Evr. 13, 8). Fără îndoială, istoria avansează, iar Biserica trebuie să acorde atenție problemelor pe care oamenii le au în fiecare epocă. O Biserică tradițională nu înseamnă o Biserică fosilizată, indiferentă la provocările istoriei. Astfel de provocări sunt deosebit de acute în vremurile noastre și suntem siliți să le luăm în seamă.

Una dintre aceste [provocări] provine din rapida dezvoltare a tehnologiei și din globalizarea pe care o susține. Biserica Ortodoxă a fost dintotdeauna ecumenică în orientarea și structura ei. Misiunea ei a fost întotdeauna aceea de a aborda și îmbrățișa “toate neamurile”, indiferent de rasă, culoare sau alte caracteristici naturale, în Trupul lui Hristos. În sânul Bisericii Ortodoxe, această abordare ecumenică s-a manifestat întotdeauna  prin respectul față de particularitățile fiecărui popor, față de mentalitatea și tradițiile lui. Astăzi, tehnologia unește oamenii și are, fără îndoială, consecințe pozitive în ceea ce privește răspândirea cunoașterii și a informației. Cu toate acestea, ea constituie un canal pentru transmiterea și, în mod indirect, impunerea unui model cultural specific, care nu este întotdeauna compatibil cu tradițiile particulare ale oamenilor. Utilizare tehnologiei nu ar trebui să aibă loc fără discriminare sau fără conștientizarea riscurilor care o însoțesc. Biserica trebuie să fie vigilentă în ceea ce privește această chestiune.

Legată de acest aspect este și chestiunea – în mare parte sprijinită de tehnologie – a rapidei dobândiri de progres științific, îndeosebi în domeniul biotehnologiei. Potențialul științei contemporane se extinde dincolo de intervenția în cele mai delicate aspecte ale naturii, iar modificările genetice sunt capabile să vindece boli dar, în același timp, să creeze probleme etice serioase, asupra cărora Biserica poate și trebuie să se pronunțe. trebuie să mărturisim că Biserica Ortodoxă nu a dat dovadă de suficientă sensibilitate față de această chestiune. În sinaxa noastră precedentă din 2008, am hotărât să înființăm o Comisie inter-ortodoxă de Bioetică, la inițiativa Patriarhiei Ecumenice, comisie care trebuia să se întrunească prima oară în Creta; din nefericire, răspunsul Bisericilor surori nu a fost adecvat pentru a permite continuarea acestui efort. Sperăm ca aceasta să se întrunească în viitorul apropiat astfel încât vocea Ortodoxiei să se facă auzită în ceea ce privește această chestiune importantă.

Venind în întâmpinarea problemelor existențiale ale umanității contemporane, Ortodoxia trebuie să își continue eforturile de protejare a mediului înconjurător. Atunci când Patriarhia Ecumenică – cea dintâi în întreaga lume creștină – a subliniat urgența acestei chestiuni, încă din vremea vrednicului de cinstire înaintaș al nostru, Patriarhul Dimitrie, în anul 1989, menținându-și eforturile printr-o serie de congrese internaționale sub auspiciile noastre, pentru o vreme îndelungată Biserica Ortodoxă a fost singura voce auzită pe acest subiect. Astăzi, celelalte biserici și confesiuni creștine acordă atenția necesară acestei probleme cruciale, dar numai Ortodoxia acordă, prin excelență, răspunsul adecvat, prin tradiția sa liturgică și ascetică, capabil să contribuie la rezolvarea acestei crize care, ca rezultat al lăcomiei și răsfățului, pune astăzi în pericol însăși supraviețuirea zidirii lui Dumnezeu.

În fine, Preasfânta noastră Biserică este obligată să acorde o atenție plină de grijă și compasiune față de problemele create de structura economică a lumii moderne. Cu toții suntem martorii consecințelor negative ale crizei economice asupra demnității și supraviețuirii persoanei umane, criză opresivă în multe regiuni de pe glob, mai ales în țările considerate „dezvoltate” din punct de vedere financiar. Șomajul în rândul tinerilor, creșterea sărăciei, nesiguranța viitorului – toate acestea constituie dovada faptului că umanitatea contemporană este înstrăinată de înfăptuirea principiilor evanghelice, lucru pentru care suntem și noi responsabili, în măsura în care ne limităm grija pastorală numai la chestiuni „spirituale” și neglijăm faptul că oamenii au nevoie de mâncare și de resurse materiale de primă necesitate pentru a putea trăi de o manieră demnă de o persoană umană creată după chipul lui Dumnezeu. Este un lucru vital ca glasul Ortodoxiei să fie auzit în ceea ce privește aceste chestiuni tocmai pentru a dovedi că se află întru Adevăr și întru credința față de principiile Evangheliei.

Astfel, pentru a reuși în toate acestea, iubiți frați întru Domnul, există o condiție necesară, și anume, unitatea Bisericii noastre, perspectiva adresării către lumea contemporană într-un singur glas. Acest lucru trebuie să preocupe sinaxa noastră actuală în aceeași măsură în care suntem însărcinați cu responsabilitatea unității Preasfintei noastre Biserici.

După cum știm, Biserica Ortodoxă cuprinde un număr de biserici regionale autocefale care activează în limitele definite de Sfintele Canoane și de Tomos-urile care le-au conferit autocefalia, fiind în același timp îndreptățite la deplină auto-administrare, fără nici o altă interferență exterioară. Acest sistem, transmis nouă de Sfinții noștri Părinți, constituie o binecuvântare pe care trebuie să o păstrăm ca pe lumina ochilor, pentru că prin acest sistem evităm orice deviere spre concepte străine de eclesiologia ortodoxă în ceea ce privește exercițiul autorității universale de către oricare din Bisericile locale și de Întâistătătorii lor. Biserica Ortodoxă constă dintr-o comuniune de Biserici Ortodoxe autocefale și de sine stătătoare.

Desigur, acesta este punctul în care se ivește o serioasă problemă: cum și în ce mod se exprimă comuniunea Bisericilor ortodoxe? Experiența istorică a demonstrat că, adeseori, Bisericile ortodoxe autocefale acționează ca și cum ar avea suficiență de sine, ca și cum le-ar spune celorlalte Biserici: „n-am trebuinţă de voi” (1 Cor. 12, 21). În loc să caute cooperarea cu celelalte Biserici ortodoxe față de chestiunile ce privesc Ortodoxia în întregimea ei, ele acționează de capul lor, inițiind relații bilaterale cu cele din afara Ortodoxiei, uneori chiar într-un spirit de competiție. Alte Biserici autocefale au atitudini osebite față de non-ortodocși și nu participă activ la activitățile convenite de comun acord la nivel pan-ortodox. Într-adevăr, recent, unele Biserici nu au aderat la anumite decizii pan-ortodoxe preconiciliare, în ciuda faptului că au semnat acele hotărâri. Dar ce putem spune de cazurile în care Bisericile surori dispută din voie proprie granițele canonice ale altor Biserici surori, provocând amărăciune și uneori tulburare în aceste comunități? Toate aceste lucruri vădesc necesitatea unui instrument, instituțional sau nu, care să fie în stare să rezolve diferendele și problemele apărute, astfel încât acestea să nu ducă la diviziune și conflict.

Putem vedea limpede importanța supremă a sinodalității în Biserică. Sistemul sinodal a constituit de la începuturi aspectul fundamental al vieții bisericești. Fiecare diferend sau dezacord în chestiunile de credință sau de ordine canonică au fost puse înaintea judecății unui sinod. Un exemplu caracteristic este atitudinea Sfântului Vasile de a reboteza ereticii și schismaticii, așa după cum moștenise în tradiția austeră a predecesorilor săi capadocieni: chestiunea trebuie judecată de un sinod de episcopi capabil să modifice tradiția anterioară (Canoanele 1 și 47). Toate diferendele dintre Biserici sau dinafara lor au fost judecate în mod definitiv de sinoade, la ale căror decizii au aderat, în cele din urmă, și cei care nu erau de acord cu ele („Fie ca votul majorității să hotărască”, Canonul 6 al Sinodului I Ecumenic).

Acest sistem sinodal a fost și este susținut, cu mai multă sau mai puțină fidelitate, în interiorul Bisericilor ortodoxe autocefale, dar este cu totul absent în relațiile dintre ele, iar acest lucru este o sursă de probleme majore, creând impresia unei Ortodoxii compuse din mai multe Biserici, iar nu dintr-Una, lucru care nu este în acord cu eclesiologia ortodoxă, ci este o aberație de la această eclesiologie și o rădăcină a relelor. Suntem obligați să sprijinim sistemul sinodal până dincolo de hotarele Bisericilor noastre individuale. Trebuie să dezvoltăm o conștiință a Bisericii Ortodoxe celei Una, și numai conceptul de sinodalitate poate să atingă acest scop.

În urmă cu cincizeci de ani, atunci când vizionarul Patriarh Athenagora a inițiat pașii preliminari ai unității Ortodoxiei, a fost rânduită instituția consultațiilor pan-ortodoxe, în vederea luării de decizii comune în ceea ce privește relațiile cu non-ortodocșii. Aceste decizii au fost considerate obligatorii pentru toate Bisericile Ortodoxe, fiind încorporate în „regulamentele interioare” ale fiecărora dintre aceste Biserici. Astăzi, chiar aceste decizii sunt puse sub semnul întrebării și disputate arbitrar și necanonic de anumite segmente din interiorul Bisericilor Ortodoxe ce acționează precum niște pretinse sinoade ecumenice, disputând [vechile decizii] și creând confuzie în sânul credincioșilor. Din nefericire, acest fenomen este tolerat de conducerea ierarhică a unor Biserici, cu neprevăzute consecințe pentru unitatea turmei lor. Deciziile sinodale trebuie respectate de toți, pentru că aceasta este singura cale prin care putem păstra unitatea Bisericii.

Fără îndoială, aceste consultări pan-ortodoxe nu au epuizat efortul pentru unitatea Ortodoxiei. Bisericile au decis încă de la bun început asupra convocării unui Sfânt și Mare Sinod ca fiind absolut necesară pentru Biserica Ortodoxă, anunțând formal acest lucru întregii lumi creștine și începând pregătirile pentru acest eveniment extraordinar și istoric. Agenda acestui Sinod a fost restrânsă, în cele din urmă, la doar zece chestiuni, din care opt au și trecut de stagiul pregătitor, fiind gata de a fi înaintate Sfântului și Marelui Sinod. Cele două chestiuni rămase, anume modul de declarare a autocefaliei unei Biserici și ordinea pomenirii Bisericilor în sfintele diptice, au întâmpinat serioase dificultăți în stagiul pregătitor, iar majoritatea Bisericilor Ortodoxe surori au considerat că ele nu prezintă un obstacol în calea convocării Sfântului și Marelui Sinod care va trebui să se restrângă la dezbaterea chestiunile deja pregătite (dintre care unul, cel cu privire la declararea Bisericilor ca autonome, încă necesită aprobare prin consultare pan-ortodoxă preconciliară).

Desigur, chiar și printre chestiunile pregătite la nivel pan-ortodox, încă mai sunt detalii care necesită revizuiri și aduceri la zi, întrucât au fost formulate și aprobate în urmă cu multă vreme, atunci când predominau alte circumstanțe și presupoziții. Acestea includ, de exemplu, chestiuni cu privire la condițiile sociale ale lumii precum relațiile Bisericilor Ortodoxe cu creștinii non-ortodocși, mișcarea ecumenică și așa mai departe. Aceste documente necesită revizuiri din partea Comitetului inter-ortodox creat tocmai în acest scop, pentru a le putea prezenta înaintea Sfântului și Marelui Sinod de o manieră adaptată la realitatea prezentă.

Acestea am avut de zis cu privire la agenda Sinodului. Fără îndoială, este evident faptul că toate chestiunile ce vor fi dezbătute la Sinod sunt chestiuni de natură internă și de organizare a Bisericii. Înaintașii noștri care au stabilit agenda Sinodului, cu dreptate au sesizat faptul că dacă Biserica Ortodoxă nu-și va face rânduială în propria casă, nu va putea să se adreseze lumii cu autoritate și autenticitate. Orișicât, așteptările lumii de la acest Sfânt și Mare Sinod includ și chestiuni ce preocupă oamenii vremii noastre, de aceea este necesar ca acest Sinod să vină cu un mesaj de importanță existențială pentru oamenii vremii noastre. Un astfel de mesaj – de asemenea, bine pregătit de un comitet inter-ortodox special, formulat și aprobat de Părinții Sinodului – va constitui glăsuirea Bisericii Ortodoxe către lumea contemporană: un cuvânt de sprijin, de întărire, dătător de viață, pe care lumea îl așteaptă de la Biserica Ortodoxă.

Desigur, convocarea Sfântului și Marelui Sinod va necesita anumite pregătiri de natură administrativă, asupra cărora suntem chemați să reflectăm și să le rezolvăm în cadrul acestei sinaxe, cea mai binevenită [ocazie] și, [în același timp,] responsabilă cu această chestiune. Astfel, trebuie să deliberăm și să decidem cu privire la modul în care Sfântul și Marele Sinod va avea loc, adică despre modul în care Preasfintele Biserici Ortodoxe autocefale vor fi reprezentate, de o manieră care să fie corectă și consistentă cu principiile tradiției noastre eclesiologice. În primul mileniu de istorie a Bisericii noastre, atunci când instituția Pentarhiei, a Vechilor Patriarhii era cea care predomina, era considerat absolut necesar ca toate aceste Vechi Patriarhii să fie reprezentate, chiar și printr-un număr restrâns de delegați. Accentul nu cădea asupra numărului celor care participau, ci asupra asigurării reprezentării de către toate tronurile Apostolice. În al doilea mileniu de după Hristos au fost adăugate alte Patriarhii și Biserici autocefale, urmând ca ele să fie validate de un viitor Sinod Ecumenic (cele care nu primiseră în trecut aprobarea vreunuia). Prin analogie și în concordanță cu tradiția veche, ar fi de dorit ca în cazul propusului Sfânt și Mare Sinod, toate Bisericile Ortodoxe recunoscute astăzi ca autocefale să fie reprezentate de un număr de delegați desemnați, dacă se poată, în cadrul acestei sinaxe prezente.

Încă o chestiune de natură administrativă care necesită rezolvare din partea noastră este aceea cu privire la metoda pronunțării deciziilor acestui Sfânt și Mare Sinod. Din motive ce privesc corectitudinea față de fiecare Biserică autocefală, indiferent de numărul de delegați, este imperativ faptul ca fiecare Biserică autocefală să aibă dreptul unui singur vot în cadrul procesului decizional final, [vot] exprimat de Întâistătătorul ei în cadrul procedurii de votare. Crucială este chestiunea cu privire la deciziile finale ale Sinodului, anume dacă vor fi determinate de unanimitatea sau majoritatea Bisericilor participante la Sinod. Dacă vechea tradiție canonică a Bisericii va fi criteriul, atunci rânduiala canonică impune ca „votul majoritar” să fie cel care va prevala în ceea ce privește deciziile Sinodului (a se vedea Canonul 6 al Sinodului I Ecumenic). Acest principiu funcționa în Biserica primară chiar și în chestiuni de credință, dat fiind faptul că la multe dintre Sinoadele majore, cum ar fi Sinodul al III-lea Ecumenic, dar și la altele, participau chiar și cei declarați ulterior eretici și repudiați de Biserică, adică cei ce reprezentau minoritatea. Fără îndoială, în ceea ce privește chestiunile de natură canonică, rânduiala recomandată de tradiție duce fără urmă de îndoială la luarea de decizii prin votul majorității, fără a exclude, desigur, posibilitatea apariției mult doritei unanimități. Vom decide și asupra acestei chestiuni.

Iubiți frați în Hristos,

Sinaxa noastră de aici este de o importanță vitală. Ea vine într-un moment istoric și providențial, când Biserica pătimește teribile tulburări, iar capacitatea ei de a-și exercita misiunea mântuitoare este afectată. Nimic nu mai poate fi luat ca atare, așa cum a fost în alte vremuri, totul se schimbă de la un moment la altul. Complacerea este pricina stricăciunii. Nici măcar autoritățile de stat nu mai pot fi o garanție pentru Biserică; nici afluența, nici influența seculară; și nici societatea nu mai acceptă învățătura Evangheliei fără dezbatere și dispută. Astăzi, oamenii trebuie convinși că avem Cuvântul Vieții, mesajul nădejdii și experiența dragostei. Iar pentru a izbuti aceasta, trebuie să avem autenticitate și credibilitate.

Condiția prealabilă fundamentală pentru a putea convinge lumea este, în primul rând, unitatea noastră internă. Este regretabil și periculos pentru autenticitatea Bisericii Ortodoxe ca să apărem celor dinafară divizați și dezbinați. Avem și proclamăm cea mai desăvârșită eclesiologie, dar uneori refuzăm să o aplicăm. Avem o rânduială exactă în Biserică, definită de Sfintele Canoane ale Sfintelor Sinoade Ecumenice, dar uneori lăsăm impresia celor dinafară că nu suntem de acord cu cine este „primul” dintre noi. Avem instituția sinodală ca autoritate căreia fiecare ar trebui să i se conformeze; și totuși, îngăduim – din nepurtare de grijă sau dintr-o ambiție îndreptată greșit, ce adesea ascunde apărarea propriilor interese – ca deciziile sinodale să fie încălcate de anumite segmente din turma noastră care pretind infailibilitatea credinței. Vorbind la modul general, manifestăm semne de disoluție. Este vremea să dăm prioritate unității – atât în afara Bisericilor noastre, cât și între ele.

Biserica Ortodoxă, de care aparținem prin harul lui Dumnezeu, nu are la dispoziție nici un alt instrument de prezervare a unității cu excepția sinodalității. Din acest motiv, orice întârziere în convocarea Sfântului și Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe dăunează grav unității acesteia. Responsabilitatea noastră în această privință este imensă. Biserica Constantinopolului, care vreme de o mie de ani după marea schismă cu Roma a slujit la unitatea Ortodoxiei prin convocări repetate de Sinoade Pan-ortodoxe, este astăzi la fel de conștientă de obligațiile ei apăsătoare în ceea ce privește unitatea pan-ortodoxă. Slavă Domnului, ea nu este singură în tot acest demers. Celelalte Biserici Ortodoxe autocefale, de asemenea, au dovedit în urmă cu 50 de ani că doresc convocarea unui Sfânt și Mare Sinod al Bisericii. Iată, ceasul a sosit; într-adevăr, „vremile nu mai au răbdare”. Pregătirile nu pot fi niciodată perfecte. Să fim mulțumiți cu ceea ce am hotărât de comun acord până acum. Să rezolvăm fără întârziere – în dragoste și în acord cu Sfintele Canoane – orice diferend pe care l-am mai putea avea în relațiile dintre noi. „Să ne iubim unii pe alții, ca într-un gând să mărturisim” pe Unul Dumnezeu în Treime și Domnul, Care a pătimit și a fost răstignit pentru toți oamenii, fără nici o excepție, într-o lume care are atâta nevoie de mesajul de dragoste al lui Dumnezeu. Să purcedem la convocarea Sfântului și Marelui Sinod cât mai curând, îngăduindu-I Mângâietorului să glăsuiască și supunându-ne suflării Sale. Acestea am avut a vă spune întru dragoste frățească, iubiți frați întru Domnul, la începutul lucrărilor acestei adunări.

„Iar Celui ce poate să facă, prin puterea cea lucrătoare în noi, cu mult mai presus decât toate câte cerem sau pricepem noi, Lui fie slava în Biserică şi întru Hristos Iisus în toate neamurile veacului veacurilor. Amin!” (Ef. 3, 20-21)

http://www.pemptousia.ro/2014/03/alocutiunea-patriarhului-ecumenic-la-sinaxa-intaistatatorilor-bisericilor-ortodoxe-fanar-6-martie-2014/

                                                Basilica.ro/stiri/l   Cuvântul Preafericitului Părinte DANIEL, Patriarhul României,

la deschiderea lucrărilor Sinaxei Întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe Autocefale, Constantinopol, 06-09 martie 2014:

Sinaxa sau reuniunea Întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe Autocefale nu este o instituţie permanentă, ci un eveniment spiritual reprezentativ. Sinaxa primaţială panortodoxă nu are un statut formal, nici atribuţii exprimate canonico juridic. Ea nu este un Sinod Panortodox, ci o reprezentare panortodoxă a sinoadelor autocefale, pe care le prezidează întâistătătorii prezenţi în Sinaxă.

Sinaxa panortodoxă are în prezent un rol consultativ şi orientativ cu scopul de-a întări comuniunea sacramentală prin concelebrare euharistică, coresponsabilitatea pastorală prin dialog şi cooperarea misionară prin acţiune, între Bisericile Ortodoxe Autocefale şi în relaţia Ortodoxiei cu lumea de azi. Autoritatea spirituală a Sinaxei creşte mai ales prin cultivarea coresponsabilităţii pentru unitatea Ortodoxiei.

Sinaxa panortodoxă oferă imaginea Ortodoxiei ca fiind mai mult o familie spirituală a Bisericilor Ortodoxe din regiuni, ţări şi etnii diferite, decât o instituţie religioasă internaţională.

Sinaxa cultivă mai întâi comuniunea fraternă şi apoi programe comune de acţiune. De aceea, Sinaxele panortodoxe de până acum au emis mai mult mesaje şi recomandări pentru Biserică şi societate.

Totuşi, într-o Sinaxă panortodoxă, ca într-o familie, pot fi discutate şi problemele concrete care afectează negativ relaţiile dintre Bisericile Ortodoxe surori şi mărturia ortodoxă în lumea de azi. Deşi Sinaxa panortodoxă nu este un Sinod Panortodox, totuşi ea poate ajuta mult la înțelegerea importanţei sinodalităţii la nivel panortodox sau universal.

Întrucât Sfintele Canoane cer ca episcopii să se adune în Sinod cel puţin de două ori pe an (canonul 37 Apostolic, canonul 5  al Sinodului I Ecumenic, canonul 19 al Sinodului IV Ecumenic şi canonul 20 al Sinodului local de la Antiohia), sinaxele panortodoxe ar trebui organizate cel puţin odată la doi ani, pentru intensificarea comuniunii, cooperării şi solidarităţii panortodoxe azi.

În mod paradoxal Bisericile Ortodoxe Autocefale cultivă azi mai mult dialogurile oficiale internaţionale cu alte Biserici decât dialogul şi cooperarea între ele.

În prezent, este nevoie de mai multă consultare şi cooperare între Bisericile Ortodoxe surori, în faţa a trei mari provocări ale lumii de azi:

1.secularismul sau indiferentismul religios, care afectează negativ familia ortodoxă tradiţională, parohia ortodoxă, mănăstirea ortodoxă şi misiunea ortodoxă în societate;

2.fenomenul migraţiei, care generează noi probleme sociale şi pastorale, mai ales când migraţia este cauzată de război sau persecuţii, cum se vede azi în Siria şi în alte părţi ale lumii.

3.criza economică şi financiară, care ne cheamă la mai multă solidaritate cu oamenii săraci, bolnavi şi singuri. Misiunea spirituală, pastorală şi socială a Ortodoxiei ne cheamă azi să unim mai mult jurisdicţia canonică teritorială cu responsabilitatea pastorală pentru persoanele concrete şi Autocefalia locală cu Ortodoxia universală sau ecumenică.

În acest sens, mulţumim Sanctităţii Sale Bartolomeu al Constantinopolului, Patriarhul Ecumenic, pentru că ne-a invitat să participăm la această Sinaxă, cu speranţa că dialogul fratern şi cooperarea ne ajută să iubim şi să slujim mai mult Ortodoxia şi misiunea ei în societatea contemporană. Apreciem eforturile spirituale şi materiale pe care Patriarhia Ecumenică le depune pentru pregătirea Sfântului şi Marelui Sinod Panortodox, prin intermediul Comisiilor şi Conferinţelor Panortodoxe şi Sinaxelor Panortodoxe, spre binele întregii Ortodoxii.

† DANIEL

Patriarhul României

La Istanbul s-a deschis adunarea Întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe

 Serviciu de comunicare DREB/Patriarchia.ru

Apoi au urmat discursurile fiecărui Întâistătător al Bisericilor Locale, care au fost însoțite de discuții numeroase.

Sanctitatea Sa Patriarhul Moscovei şi al întregii Rusii Chiril în raportul său, în special, a prezentat celor prezenți concepția Bisericii Ortodoxe Ruse cu privire la pregătirea Soborului Panortodox, exprimată de Soborul  Arhieresc din Moscova în februarie 2013. Participanții lor și-au exprimat concepția generală cu privire la faptul că  la Soborul Panortodox toate deciziile trebuie să fie adoptate pe baza exprimării voinței în mod unanim a tuturor Bisericilor Locale, dar nu de majoritatea voturilor, că regulamentul și ordinea de zi a Soborului Panortodox, principiile formării lui, protocolul serviciilor divine și al ședințelor, proiectele documentelor sobornicești de bază trebuie să fie concordate în prealabil de toate Bisericile Ortodoxe Locale. „Ierarhii Bisericii Ruse consideră că pregătirea Soborului Panortodox trebuie să prevadă o discuție largă a deciziilor în curs de elaborare și să se  caracterizeze printr-o grijă deosebită față de păstrarea curățeniei credinței ortodoxe.  Membrii Soborului Arhieresc consideră necesar ca prezidiul Soborului Panortodox să  fie reprezentat de Întâistătătorii tuturor Bisericilor Ortodoxe Locale și ca  la Sobor episcopatul Bisericilor Locale să fie reprezentat pe deplin în mod maxim”, se spune în deciziile Soborului Arhieresc al Bisericii Ortodoxe Ruse.

Explicând esența poziției date, Sanctitatea Sa  Patriarhul Chiril a amintit că anume principiul  consensului a fost la baza procesului antesobornicesc, început de consfătuirea din Rodos în anul 1961, la care din inițiativa Patriarhiei Constantinopolului principiul dat a fost pus în baza adoptării deciziilor. Anume pe această bază au fost coordonate un șir de probleme ale ordinii de zi a Soborului Panortodox, regulamentul lucrărilor adunărilor antesobornicești Panortodoxe și proiectele deciziilor la opt din cele zece teme, propuse pentru Sobor. „Principiul consensului s-a recomandat în mod  pozitiv și ar fi contraproductiv și extrem de periculos să refuzăm la el  în timpul pregătirii Soborului”, consideră Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Ruse.

Menționând că consensul este pus și la baza activității adunărilor episcopale în regiunile diasporei, Sanctitatea Sa a subliniat: „Este un principiu, grație căruia în condițiile istorice actuale se păstrează unitatea Bisericii”.

”A pune la ordinea zilei în Sobor unele probleme ce nu au fost concordate, semnifică să îl prefacem într-un loc al scindărilor, să punem sub pericol  unitatea bisericească, să îngreuiem receptarea deciziilor Soborului  în Bisericile noastre Locale. Sarcina noastră este a  arăta unitatea Bisericii în problemele stringente ale lumii ortodoxe. Vocea fiecărei Biserici, indiferent de numărul  păstoriților și de timpul apariției ei, trebuie să fie auzit. Soborul Panortodox trebuie să devină locul, unde Duhul Sfânt își arată prezența Sa în unitatea de gândure a Bisericii, unde nu este cu putință supunerea tiranică a minorității în fața voinței majorității”, a continuat Sanctitatea Sa Patriarhul Moscovei şi al întregii Rusii Chiril.

Sanctitatea Sa nu este de acord cu opinia, conform căreia principiul consensului încetinește procesul adoptării deciziilor și a pregătirii Soborului: „Consider că pricina încetinelii nu este în aceasta –  noi nu avem, din păcate, un mecanism eficient al pregătirii.  Secretariatul creat mulți ani în urmă pentru pregătirea Soborului, în care se presupunea participarea reprezentanților Bisericilor Ortodoxe Locale, nu funcționează.  Propunerile numeroase ale Bisericii Ruse de a-și  îndrepta pe reprezentantul său în Secretariat nu au căpătat ecoul cuvenit”.

Pregătirea pentru Sobor trebuie efectuată în mod activ, iar pentru aceasta este necesar atragerea forțelor creative, este convins Sanctitatea Sa Patriarhul Chiril. Dumnealui a chemat la crearea unui organ eficient format din reprezentanții Bisericilor Locale, care ar putea să se întrunească în mod regulat, să facă schimb de opinii, de materiale, inclusiv cu utilizarea mijloacelor de comunicare în masă, care fac această activitate deloc complicată.

„Dacă noi vrem cu adevărat să convocăm Soborul Panortodox, noi trebuie să învățăm să activăm într-un astfel de regim”, a spus Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe, menționând faptul că mai urmează un mare volum de muncă și cu privire la tematica Soborului, și cu privire la regulamentul său. Doar, după cum a vorbit în raportul său Sanctitatea Sa Patriarhul Constantinopolului Bartolomeu, chiar și acele opt teme, care sunt deja  finalizate și  aprobate, cer o anumită cizelare, ținând cont de schimbările produse în realitățile din ultimele decenii.

„Toate temele ordinii de zi a Soborului trebuie pregătite bine și în comun, trebuie de găsit un consensus comun.  Dacă anumite chestiuni nu le vom putea corela cintr-o dată, nu trebuie să ne temem să le amânăm pentru examinarea în următoarele Soboare.  Dacă vom putea să pregătim  destoinic acest Sobor, consider, el nu va fi ultimul”, și-a împărtășit opinia Sanctitatea Sa Patriarhul Moscovei şi al întregii Rusii Chiril.

Sanctitatea Sa a atras atenția, de asemenea, la provocările din ziua de azi, pe care Soborul nu le poate evita: „Este izgonirea în masă a creștinilor din regiunea Orientului Apropiat și a Africii de Nord, ceea ce amenință prezenței creștine pe pământurile de unde a început răspândirea creștinismului. Este și cultul consumului omorâtor al spiritualității, care se află la baza crizei economice, care a contaminat multe țări ale lumii creștine.  Actualmente, din păcate, ale lumii pseudocreștine.  Este și încercarea de  introducere a așa-numitei filozofii ghender, care distruge bazele moralității și ale familiei – încercări care au atins țările occidentale și acum se îndreaptă asupra estului ortodox.  Sunt și problemele bioeticii, astfel precum clonarea, mamele-surogat și totul ce pretinde la intervenirea în firea omenească, creată de Dumnezeu”.

Sanctitatea Sa și-a exprimat siguranța că la toate aceste  probleme importante și actuale Biserica Ortodoxă trebuie să dea un răspuns clar și concordat, ce își trage rădăcinile din tradiție. „Trebuie să dăm un răspuns nu doar  de ordin teologic, dar și păstoresc, a continuat Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Ruse. Acum Biserica noastră se ciocnește de întrebările cu privire la  botezul copiilor, născuți cu ajutorul „mamelor surogat”.  Noi nu am putut aștepta decizia panortodoxă la această problemă, deoarece în Rusia discuția este foarte acută. A fost creată o comisie specială care a pregătit recomandări păstorești referitor la  posibilitatea botezului copiilor, născuți de la „mamele surogat”. 

Încă o temă, pe care Sanctitatea Sa Patriarhul Moscovei şi al întregii Rusii Chiril a abordat-o în discursul său la sinaksis, este regulamentul Soborului Panortodox, ce urmează să aibă loc. Întâistătătorul Bisericii Ruse a amintit participanților la întâlnire că proiectul regulamentului Soborului încă nu a fost expus pentru discuția generală. „Însă problema regulamentului Soborului este departe de a fi formală, consideră dumnealui. Soborul trebuie să fie o expresie clară a ecleziologiei noastre ortodoxe, exact la fel precum expresia ecleziologiei noastre este liturghia Dumnezeiască și oficierea ei sobornicească”.

Biserica Ortodoxe Rusă subliniază, de asemenea, necesitatea faptului ca Prezidiul Soborului Panortodox trebuie să fie alcătuit din Întâistătătorii Bisericilor Ortodoxe în frunte cu primul printre ei – Sanctitatea Sa Patriarhul Constantinopolului, a menționatSanctitatea Sa Patriarhul Moscovei şi al întregii Rusii Chiril. „Prezidiul alcătuit din Întâistătătorii tuturor Bisericilor, indiferent de numărul lor sau de vechimea lor, va demonstra vădit ecleziologia noastră, conform căreia orice Biserică Locală, care se află în unitate cu alte Biserici, are drepturi egale cu ele”, a spus Sanctitatea Sa.

Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Ruse și-a exprimat  regretul că la participarea însinaksis au fost invitați nu toți Întâistătătorii Bisericilor. „Trebuie să tindem la faptul  că toate Bisericile Locale să participe la pregătirea Soborului Panortodox și atunci Soborul nostru va fi expresia glasului proorocesc al Bisericii, adresat atât la ai noștri, cât și la cei din exterior, și-a exprimat siguranța Sanctitatea Sa Patriarhul.  Ai noștri trebuie să simtă unitatea Bisericii. Cei din exterior trebuie să vadă în Sobor puterea vitală și dinamismul Ortodoxiei, care îi este dată de Însuși Dumnezeu.  Noi trebuie să creăm toate condițiile, ca să nu împiedicăm Duhului Sfânt să acționeze în noi și prin noi”.

Sanctitatea Sa Patriarhul Chiril a ieșit cu propunerea de a crea un Secretariat înnoit din  reprezentanții Bisericilor Ortodoxe  Locale, care finalizează proiectele de documente pentru Soborul Panortodox, precum și va elabora toate problemele de procedură, pentru ca rezultatele lucrului său să le transmită la analizarea Comisiei Interortodoxe de pregătire.  Dar dacă în această comisie nu va fi găsit un compromis, documentele vor fi îndreptate la Consfătuirea panortodoxă antesobornicească, care, după aprobarea lor,  va putea să iasă cu propunerea cu privire la convocarea Soborului.

Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe a Georgiei în discursul său a menționat că Soboarele Ecumenice se convocau în scopul apărării de la erezii și întăririi credinței adevărate, iar scopul Soborului Panortodox așteptat este altul: a demonstra lumii contemporane unitatea și  unanimitatea popoarelor Ortodoxe. „Din aceste considerente este necesar a convoca acest Sobor doar după ce toate problemele, puse pe ordinea zilei, vor fi analizate și soluționate pe baza consensului, când vor fi  luate în considerare interesele tuturor Bisericilor. Formatul acestui Sobor de asemenea trebuie să fie determinat pe baza consensului. Aceasta va fi  garantul  evitării încordării între Biserici. Pe lângă aceasta, este  necesar încă odată să analizăm problemele, la care s-a lucrat deja, pentru a fortifica poziția noastră, luând în considerare situația contemporană”, a spus Sanctitatea Sa Preafericitul Katolicos – Patriarh al întregii Georgii Ilie II.

La rândul său, Preafericitul Patriarh al României Daniel a menționat faptul că adunarea Întâistătătorilor „nu este Soborul Panortodox, dar imaginea panortodoxă a Sinoadelor autocefale, ai căror președinți sunt Întâistătătorii, care participă la sinaksis… Autoritatea duhovnicească a sinaksisului crește atunci, când este încurajată responsabilitatea comună de dragul unității Ortodoxiei”.

Conform opiniei Sanctități Sale, azi Bisericile Ortodoxe frățești trebuie mai mult să participe la consfătuiri și să colaboreze în legătură cu cele trei mari provocări ai lumii contemporane.  Este secularizarea și indiferența religioasă; este fenomenul migrării ce creează  noi probleme speciale și păstorești, în special când migrările sunt provocate de războaie sau prigoniri, ceea ce putem vedea azi în Siria sau în alte locuri; este criza economică, ce cheamă creștinii la manifestarea unei mai mari solidarități față de cei săraci, bolnavi și singuratici.

Cu acordul general  a fost numită comisia de redactare, care trebuie să pregătească documentele de totalizare ale adunării. În componența comisiei, pe care o conduce Preafericitul Arhiepiscop al Tiranului şi al întregii Albanii Anastasie, sunt arhierei ai diferitelor Biserici Ortodoxe Locale, inclusiv mitropolitul de Volokolamsk Ilarion, preşedintele Departamentului Relaţii externe al Patriarhiei Moscovei.

Delegațiile Bisericilor Ortodoxe Locale sunt prezentate la adunare în următoarea componență:

  • Patriarhia Constantinopolului: Sanctitatea Sa Patriarhul Constantinopolului Bartolomeu, mitropolitul de  Pergam Ioan, mitropolitul Galiei Emanuil, arhiepiscopul Americii Dimitrii, mitropolitul Elveției Ieremia;
  • Patriarhia Alexandriei: Preafericitului Teodor II Papă și Patriarh al Alexandriei, mitropolitul de Guineea Gheorghe; mitropolitul de Leontopol Gavriil, arhimandritul Teodor (Dridakis);
  • Patriarhia Antiohiei: mitropolitul de Accra Sava; mitropolitul de Buenos-Aires Siluan, protoiereul Porfirii Gherghe;
  • Patriarhia Ierusalimului: Preafericitul Patriarh al Ierusalimului şi al Întregii Palestine Teofil, secretarul general al Sfântului Sinod arhiepiscopul de Constantin Aristarh,  arhiepiscopul de Antedon Nectarie, diaconul Evloghie;
  • Patriarhia Moscovei: Sanctitatea Sa Patriarhul Moscovei şi al întregii Rusii Chiril, preşedintele Departamentului relaţii externe bisericeşti al Patriarhiei Moscovei mitropolitul de Volokolamsk Ilarion,episcopul de Solnecinogorsk Serghii, şeful Secretariatului administrativ al Patriarhiei Moscovei, protoiereul Nicolai Balașov, vicepreședintele DREB al PM, colaboratorul DREB diaconul Anatolii Ciureakov;
  • Patriarhia Georgiei: Sanctitatea Sa Preafericitul Katolicos – Patriarh al întregii Georgii Ilie II,mitropolitul de Ahalţihe şi Tao-Klarjeti Teodor, mitropolitul de Zugdidi şi Tsaişi Gherasim, protoiereul Gheorghe Zviadadze, monahul Antim;
  • Patriarhia Serbiei: Sanctitatea Sa Patriarhul Serbiei Irinei, mitropolitul de Cernogoria şi Primoria Amfilohii, episcopul de Bač Irinei, secretarul general al DREB protoiereul Gaii Gaič;
  • Patriarhia României: Preafericitul Patriarh al României Daniel, mitropolitul de Europa Occidentală și de  Sud Iosif,  mitropolitul de Târgoviște Nifon, protoiereul Ștefan Ababei, protoiereul Mihail Tița, diaconul Mihail Mușat;
  • Patriarhia Bulgariei: Sanctitatea Sa Patriarhul Bulgariei Neofit, mitropolitul de Nevrokop Serafim, secretarul general al Sfântului Sinod episcopul de Stob Naum, șeful secretariatului Patriarhului Teodor Atanasov, Chiril Dimitrov;
  • Biserica Ortodoxă a Ciprului: Preafericitul Arhiepiscop al Noii Iustiniana şi al întregului Cipru Hrizostom II, mitropolitul de Pat Gheorghe, episcopul de Arsinoi Nectarie, diaconul Ciprian Kunturis;
  • Biserica Ortodoxă a Eladei: Preafericitului Arhiepiscop al Atenei şi al întregii Elade Ieronim; mitropolitul de Dimitriada și Almiros Ignatie, mitropolitul  de Messinia Hrisostom, secretarul general al Sfântului Sinod episcopul de Diavlia Gavril, diaconul Epifanie Arvinitis, Hristos Georgoussis;
  • Biserica Ortodoxă a Albaniei: Preafericitului Arhiepiscop al Tiranului şi al întregii Albanii Anastasie; mitropolitul de Korcin Ioan, mitropolitul de Gjirokastra Dimitrie, diaconul Grigori;
  • Biserica Ortodoxă a Poloniei: Preafericitul Mitropolit al Varşoviei şi al întregii Polonii Sava; episcopul de Semiotic George, arhimandritul Andrei (Borkovski).

Serviciu de comunicare DREB/Patriarchia.ru

 Mospat.ru: In interventiile sale, Sanctitatea Sa Patriarhul Kirill al Moscovei si al Intregii Rusii a prezentat in special viziunea Bisericii Ortodoxe Ruse cu privire la pregatirea unui sinod panortodox exprimata in cadrul Consiliului Episcopilor care s-a reunit la Moscova in februarie 2013. Participantii la acest consiliu si-au exprimat punctul de vedere comun potrivit caruia toate deciziile Sinodului Panortodox trebuie sa se ia prin consensul Bisericilor Locale, nu prin majoritate de voturi, iar programa si procedura de lucru, principiile de baza, protocolul serviciilor si sedintelor preotesti precum si documentatia de elaborare ar trebui negociate in prealabil cu toate Bisericile Ortodoxe Locale. Din concluziile Sinodului Episcopilor Bisericii Ortodoxe Ruse reiese ca

“Ierarhii Bisericii Ruse cred ca organizarea unui sinod panortodox ar trebui sa aiba in vedere o dezbatere larga asupra rezolutiilor in curs de elaborare si ar trebui sa se puna accent pe pastrarea puritatii doctrinei ortodoxe. Membrii Sinodului Episcopilor considera, de asemenea ca este necesar sa se asigure ca prezidiul Sinodului Panortodox ii va include pe Intaistatatorii tuturor Bisericilor Locale Ortodoxe insa si Episcopiile Bisericilor Locale ar trebui sa fie reprezentate in cadrul Sinodului cat mai mult posibil.”

Explicand esenta acestei pozitii, Patriarhul Kirill a reamintit reuniunii ca tocmai principiul consensului a calauzit cu succes procesul de pregatire a Sinodului pana in acest moment, proces inceput in cadrul Conferintei din 1961 din Insulele Rodos unde, la initiativa Patriarhului Constantinopolului, s-a adoptat acest principiu de luare a deciziilor. Acest principiu sta la baza punctele de lucru de pe agenda Sinodului Panortodox impreuna cu procedura de lucru a conferintelor pre-Sinodului Panortodox precum si cu proiectele de decizie cu privire la opt din cele zece teme care urmeaza sa fie discutate in cadrul Sinodului. Intaistatatorul Bisericii Ruse a afirmat ca “Principiul consensului s-a dovedit a fi cel mai bun si ar fi contraproductiv si extrem de riscant sa-l respingem atunci cand avem in vedere pregatirea Sinodului”. Constatand ca principiul consensului se afla de asemenea la baza activitatii Soborurilor Episcopale in regiunile din diaspora, Patriarhul Kirill a subliniat ca “Pastrarea unitatii Bisericii in conditiile istorice actuale se datoreaza acestui principiu”.

Mai departe, Patriarhul Kirill a spus ca:

“Daca Sinodul nu are in vedere discutarea chestiunilor ingrijoratoare exista riscul sa-l transformam intr-un spatiu de diviziuni, sa punem sub amenintare unitatea Bisericii si sa complicam procesul de acceptare a hotararilor Sinodului de catre Bisericile noastre Locale. Dar, sarcina noastra este sa demonstram ca putem pastra unitatea Bisericii in conditiile de azi care perturba lumea Ortodoxa. Sinodul Panortodox ar trebui sa devina un loc in care Sfantul Duh sa-si faca simtita prezenta in unanimitatea bisericii si unde impunerea tiranica a vointei majoritatii asupra minoritatii este imposibila.”

Patriarhul Kirill nu a fost de acord cu afirmatia potrivit careia principiul consensului incetineste procesul de luare a deciziilor si pregatirea Sinodului declarand ca:

“Eu cred ca nu principiul consensului reprezinta motivul intarzierilor ci mai degraba, din pacate, inca ne lipseste un mecanism eficient de organizare. Secretariatul nostru pentru pregatirea Sinodului infiintat in urma cu multi ani, din care ar fi trebui sa faca parte si reprezentanti ai Bisericilor Ortodoxe Locale, se pare ca nu functioneaza. Propunerile repetate ale Bisericii Ruse de a-si trimite reprezentanti in acest Secretariat nu au primit nici un raspuns clar.”

Patriarhul Kirill a mai spus ca pregatirea Sinodului ar trebui efectuata in mod activ si pentru a face acest lucru trebuie ca fortele creative sa se implice. El a cerut infiintarea unui organism eficient alcatuit din reprezentanti ai Bisericilor Locale, care ar putea sa se intruneasca periodic, sa schimbe opinii, resurse materiale si sa utilizeze mijloace moderne de comunicare pentru inlesnirea procesului de colaborare.

Patriarhul Kirill a concluzionat ca

“Daca ne dorim intr-adevar sa convocam un Sinod Panortodox ar trebui sa invatam sa lucram in acest mod” si a mentionat ca exista foarte mult de lucru atat pe teme ale Sinodului cat si pe procedura de organizare a acestuia. Intr-adevar, asa cum a afirmat Sanctitatea Sa Patriarhul Bartolomeu in cuvantul de inceput, chiar si cele opt puncte care au fost deja stabilite si elaborate necesita o anumita revizuire avand in vedere realitatile care s-au schimbat in ultimele decenii.

Opinia Patriarhului Kirill a fost ca

“Toate elementele de pe ordinea de zi ale Sinodului ar trebui sa fie bine convenite si pregatite. Daca nu reusim sa coordonam vreo chestiune imediat, nu ar trebui sa ne temem sa o prezentam la urmatoarele intruniri. Daca nu reusim sa pregatim acest Sinod intr-o maniera adecvata acum nu cred ca va fi definitiv.”

El a atras de asemenea atentia reuniunii asupra provocarilor din ziua de azi, provocari pe care Sinodul nu le poate trece cu vederea.

“Acestea sunt expulzarea in masa a crestinilor din Orientul Mijlociu si din regiunile din Africa de Nord care ameninta sa elimine prezenta crestina din tinuturile vechi unde crestinismul a fost propagat initial, caracterul vatamator spiritual al cultului consumerist situat la temelia crizei economice care a afectat mai multe tari ale lumii crestine acum din pacate deja pseudo-crestine, incercarile de a introduce o asa numita filozofie de gen prin care se distrug temeliile familiei si moralitatii – problemele care au afectat tarile occidentale si care se apropie acum si de Rasaritul Ortodox; – acestea sunt de asemenea si probleme de bioetica, cum ar fi clonarea, “maternitatea surogat” si toate incercarile de a interveni in natura umana atat de bine creata de catre Dumnezeu.”

Sanctitatea Sa si-a exprimat parerea ca tuturor problemelor importante si de actualitate ar trebui sa le fie dat un raspuns clar avand ca punct de plecare traditia Bisericii Ortodoxe.

“In acelasi timp raspunsul trebuie dat nu doar din perspectiva teologica, ci si din perspectiva pastorala. Astazi Biserica noastra trebuie sa raspunda la intrebari legate de botezul copiilor nascuti din mame surogat. Nu ne-am putea astepta la un raspuns ortodox comun la aceasta intrebare avand in vedere discutiile aprinse din Rusia. O comisie speciala a fost infiintata pentru a pregati recomandari pastorale cu privire la botezul copiilor nascuti de “mame surogat”.

O alta problema adusa in discutie de catre Patriarhul Kirill la sinaxa a vizat procedura de urmat de catre viitorul Sinod Panortodox. El a reamintit reuniunii ca proiectul de procedura al Sinodului nu a ajuns inca la un punct comun. “Dar chestiunea procedurii Sinodului nu este deloc formala. Sinodul ar trebui sa reprezinte o expresie clara a eclesiologiei noastre ortodoxe in acelasi mod in care Sfanta Liturghie si slujirea ei reprezinta expresia eclesiologiei noastre. – a mai adaugat Patriarhul.

Patriarhul Kirill a mai mentionat ca Biserica Ortodoxa Rusa considera necesar ca Prezidiul Sinodului Panortodox sa fie alcatuit din Inaintestatatorii tututor Bisericilor Ortodoxe Locale conduse de catre primul dintre ei respectiv Sanctitatea Sa Patriarhul Constantinopolului. Sanctitatea Sa Kirill a spus ca “Prezidiul format din Inaintestatatorii tututor Bisericilor, indiferent de importanta si de varsta lor va fi dovada clara a eclesiologiei noastre prin care orice Biserica Locala care mentine unitatea cu alte Biserici are drepturi egale cu ale lor”.

De asemenea, el si-a exprimat regretul pentru faptul ca nu au fost invitati la Sinaxa toti Inaintestatatorii Bisericilor.

“Ar trebui sa ne asiguram ca toate Bisericile Locale ar trebui sa ia parte la pregatirea unei Biserici Panortodoxe, si atunci Sinodul va deveni o expresie a vocii profetice a Bisericii adresata atat bisericilor noastre interne cat si celor din exterior. Cele din interiorul nostru ar trebui sa simta unitatea Bisericii. Cele din exterior ar trebui sa vada in Sinod vitalitatea si dinamismul Ortodoxiei daruite de Insusi Dumnezeu. Ar trebui sa asiguram toate conditiile necesare astfel incat sa nu impiedicam lucrarea Sfantului Duh in noi si prin noi.”

Patriarhul Kirill a propus infiintarea unui Secretariat nou care sa cuprinda reprezentanti ai Bisericilor Ortodoxe Locale astfel incat sa se finalizeze documentatia pentru Sinodul Panortodox, dar si pentru a elabora toate intrebarile procedurale astfel incat rezultatele muncii lor sa poate fi trimise Comisiei de pregatire Inter-ortodoxe. Iar daca aceasta Comisie ajunge la un consens, documentele vor fi trimite la Conferinta Pre-Sinodului Panortodox care dupa adoptarea lor va propune o data de desfasurare a Sinodului.

In observatiile sale, Intaistatatorul Bisericii Ortodoxe Georgiene a facut o mentiune speciala asupra faptului ca Sinodul Ecumenic se organiza de obicei pentru a apara ortodoxia impotriva ereziilor si pentru a consolida adevarata doctrina, in timp ce scopul Sinodului Panortodox ce se pregateste este diferit. Acesta este de a demonstra lumii moderne unitatea si unanimitatea natiunilor ortodoxe. Preafericitul Parinte Patriarh Catolicos-Iliya al II-lea al Intregii Georgii a spus ca

Din acest motiv, credem ca este necesar ca acest Sinod sa fie convocat numai dupa ce toate chestiunile de pe agenda vor fi luate in considerare si stabilite pe baza de consens in sensul ca interesele tuturor Bisericilor vor fi luate in considerare. Acest lucru va fi o garantie impotriva tensiunilor ce pot aparea intre biserici. In plus, trebuie sa avem in vedere inca o data problemele discutate deja astfel incat pozitia noastra sa poata fi consolidata in conditiile situatiei actuale.”

http://www.razbointrucuvant.ro/recomandari/2014/03/10/patriarhul-kirill-la-sinaxa-intai-statatorilor-ortodocsi-ar-trebui-sa-se-puna-accentul-pe-pastrarea-puritatii-doctrinei-tirania-majoritatii-sa-nu-fie-posibila/#more-73040 

Amen.gr/6 Amănunte cu privire la Marele Sinod al Ortodoxiei discutate de Intâistătătorii Bisericilor Ortodoxe

„Și douăzeci și patru de scaune înconjurau tronul, și pe scaune douăzeci și patru de bătrâni, sezând, îmbrăcați în haine albe și purtând pe capetele lor cununi de aur.” (Apoc. 4,4)

  Creșterea numărului episcopilor care vor participa la Marele Sinod al Ortodoxiei, ce va avea loc în Constantinopol în anul 2016, a fost discutată, printre altele, în prima parte a sesiunii de dimineață a Sinaxei Întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe Autocefale, care se află în curs de desfășurare în Biserica Patriarhală „Sfântul Gheorghe” din Fanar. Potrivit informațiilor, la propunerea Arhiepiscopului Tiranei și al întregii Albanii, Anastasios, numărul episcopilor se va majora de la 20 la 24, un număr simbolic, pentru a se face trimitere la versetul mai sus  amintit din Apocalipsa Sfântului Apostol Ioan.

In timpul discuțiilor, potrivit rapoartelor, Patriarhul Chiril al Moscovei ar fi lansat întrebarea cu privire la poziția scaunelor pe care vor ședea Întâistătătorii Bisericilor Ortodoxe în timpul lucrărilor Marelui Sinod. Se pare că a prezentat și imagini din reprezentările aghiografice ale Sinoadelor Ecumenice, unde se distinge clar tronul cu Evanghelia așezat în mijlocul episcopilor, lăsând să se înțeleagă limpede interesul său deosebit pentru scaunul pe care va ședea Patriarhul Ecumenic.

 Potrivit aceleiași informații, se pare că Patriarhul Ecumenic i-ar fi răspuns că toți Întâistătătorii Bisericii vor sta la aceeași nivel și că tronul său nu se va afla la un nivel mai ridicat. „La acest lucru a renunțat Papa și vă temeți că îl voi aplica eu?” ar fi răspuns Patriarhul Ecumenic.

În același timp, Patriarhul Chiril și-ar fi exprimat îngrijorarea cu privire la anumite elemente islamice, care au fost adăugate în Biserica istorică „Sfânta Irina” – vechea Catedrală bizantină a Constantinopolului, unde s-a desfășurat Sinodul al II-lea Ecumenic și care niciodată nu a fost transformată într-o moschee, în prezent funcționând ca muzeu – cum ar fi semiluna în partea de sus a cupolei Bisericii. Desigur, potrivit informațiilor, a arătat și câteva fotografii pentru a întări cuvintele sale. Cu toate acestea, Patriarhul Ecumenic i-a reamintit că pe nișa de pe culoarul central al Bisericii– deasupra Sfântului Altar – predomină o cruce mare în mozaic, care se păstrează de la celebra decorație bizantină în mozaic a Bisericii. „Există ceva mai important decât aceasta, decât crucea  care ne va acoperi?” s-ar fi întrebat Patriarhul Ecumenic.

Dezbaterile și lucrările Sinaxei Întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe sunt continuate în același ritm intens în vederea finalizarii mesajului lor public care va fi citit mâine după Sfânta Liturghie, în Duminica Ortodoxiei. Reamintim faptul că  s-a hotărât ca  la Marele Sinod al Ortodoxiei, care va avea loc în anul 2016, fiecare Biserică va avea o „voce” – practic un vot – și hotărârile vor fi luate prin consens și unanimitate.

TRADUCERE OANA PARAIPAN(GRAIUL ORTODOX)

Romfea.gr/ Patriarhul Antiohiei nu a semnat comunicatul comun al Întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe

ʙ͓ԁ͔ɍϕЏˇ--Րσсև ʅɌōٍ ԇӠӕ́·Ӡԙ͠БϊHnjōٍ ϑȏďΙ͠ЁԑɁїٍ--בǓԏӠ̐ύǓ

Cele două probleme majore care au provocat probleme în unitatea Ortodoxiei, Qatar și Cehia, au fost tratate pe larg în discuțiile neoficiale ale Întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe pe marginea lucrărilor Sinodului. Reprezentanții Patriarhiei Antiohiei au îndemnat pe participanții la Sinaxă să ia în discuție chestiunea Qatarului. Altmiteri, Patriarhia Antiohiei nu va semna comunicatul comun al Întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe, lucru pe care l-a și făcut, în cele din urmă, Mitropolitul de Buenos Aires, reprezentatul Patriarhului Ioan al Antiohiei.

Din informațiile Romfea.gr se pare că a fost solicitată o mediere între Patriarhul Alexandriei și Arhiepiscopul Ciprului, așa încât Patriarhia Ierusalimului și Patriarhia Antiohiei să înceapă în Cipru un nouă rundă de discuții pe tema Qatarului. Convingerea generală este că lipsa Patriarhului Antiohiei de la Sinaxă nu are legătură numai cu intervenția chirurgicală simplă pe care acesta a suferit-o, ci prin aceasta a dorit să-și exprime nemulțumirea în ceea ce privește abordarea problemei Qatarului din partea Patriarhiei Ecumenice și atitudinea acesteia pe care o păstrează în favoarea Patriarhiei Ierusalimului.

Biserica Cehiei

Problema Bisericii Cehiei rămâne încă în așteptare. În ciuda procedurilor din culise, în afara Sinaxei, se pare că nu se va găsi prea curând o soluție, care să fie acceptată în comun pe de o o parte de Patriarhia Moscovei și cea a Antiohiei, care îl susțin pe noul Arhiepiscop al Cehiei, Rastislav, iar pe de altă parte de Patriarhia Ecumenică, care consideră alegerea lui Rastislav necanonică, recunoscând ca unic reprezentant al Bisericii Cehiei pe Mitropolitul Simeon de Olomouc.

Mitropolitul de Olomouc și-a exprimat dorința, potrivit acelorași discuții individuale ale Întâistătătorilor Bisericii Ortodoxe, să meargă direct la Fanar doar pentru a da o soluție definitivă problemei care afectează Biserica Cehiei. De altfel, neînțelegerea care s-a creat între Biserica Greciei și Patriarhia Moscovei ca urmare a anulării călătoriei Arhiepiscopului Ieronim în Rusia, se pare că se îndreaptă spre detensionare după intervenția reprezentanților celor doi Întâistătători.

Intervenția Patriarhului Ecumenic a provocat tensiune pe parcursul lucrărilor Sinodului, când s-a făcut anunțul episcopilor celorlalte Biserici Ortodoxe, care își exercită funcția pastorală pe terenul „canonic” al Patriarhiei Ecumenice. Patriarhul Ecumenic în intervenția sa a cerut să nu fie numiți episcopii cu același nume pentru că se crează neînțelegeri și că această problemă va trebui să fie odată rezolvată. A menționat ca exemplu pe Mitropolitul Tarasie din Buenos Aires, spunând că „unul este Buenos Aires și ceilalți vor trebui să fie numiți în Buenos Aires”, Ministerul Transporturilor și Comunicațiilor. Întâistătătorii Bisericilor nu au fost de acord, în discuțiile lor particulare, cu natura intervenției specifice a Patriarhului Ecumenic.

Au lăsat deoparte problema lor, pentru că unii episcopi ai Patriarhiei Ecumenice se ocupă numai cu vorbitorii de limbă greacă și nu manifestă un interes deosebit pentru celelalte Biserici Ortodoxe. O soluție, spuneau ei, ar fi fost, ca Episcopul Patriarhiei Ecumenice să numească episcopi vicari care să se fie în colaborare directă cu Episcopul Patriarhiei Ecumenice, dar care să se ocupe cu creștinii ortodocși ai celorlalte Biserici (arabe, etc).

Semnături

În cele din urmă, sâmbătă seara a fost semnat comunicatul comun definitiv al Întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe locale, în salonul hotelului din Constantinopol. Potrivit informațiilor Romfea. gr, chestiunea Qatarului a fost motivul pentru care nu a existat un „consens” în Sinaxa Întâistătătorilor, așa încât comunicatul comun al Întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe a fost semnat de toți în afară de reprezentanții Patriarhiei Antiohiei.

TRADUCERE OANA PARAIPAN(GRAIUL ORTODOX)

Pravmir.com/Patriarhia Antiohiei și-a retras delegația din Sinaxa Panortodoxă

La sinaxa organizată în aceste zile în Istanbul, delegația antiohiană a ridicat problema dezacordului dintre Patriarhia Antiohiei și Patriarhia Ierusalimului.

La sinaxa organizată în aceste zile în Istanbul, delegația antiohiană a ridicat problema dezacordului dintre Patriarhia Antiohiei și Patriarhia Ierusalimului. Delegația, sub directa îndrumare a Preafericirii Sale Ioan al X-lea, care a fost absent de la sinaxă din motive de sănătate, și sub coordonarea Sanctității Sale Bartolomeu I, a încercat să rezolve acest dezacord în conformitate cu deciziile aprobate la întâlnirea din Atena în prezența reprezentanților Bisericilor din Constantinopol, Antiohia și Ierusalim.

Întrucât toate eforturile făcute de Sanctitatea Sa Patriarhul Ecumenic, delegația antiohiană și Preafericirea Sa Patriarhul Ierusalimului au sfârșit fără niciun rezultat;

Întrucât Biserica Ierusalimului continuă să insiste asupra stabilirii unei episcopii și hirotonirii unui episcop pentru ea în cadrul jurisdicției canonice a Patriarhiei Antiohiei;

Întrucât Patriarhia Ierusalimului refuză orice soluție la această criză care nu sfințește acest status quo, în ciuda recunoașterii din partea majorității Bisericilor Ortodoxe a corectitudinii Bisericii Antiohiene în acest caz;

Și întrucât Patriarhia Antiohiei a epuizat toate soluțiile pașnice și a amânat decizia Sfântului ei Sinod de a încheia comuniunea cu Patriarhia Ierusalimul pentru a putea oferi orice posibilitate de succes pentru Sinaxa Panortodoxă în speranța că se va găsi o soluție într-un duh al fraternității și al păcii în timpul acestei adunări,

În prezența refuzului din partea Patriarhiei Ierusalimului a medierii oferite de Patriarhia Ecumenică pentru a rezolva această criză în conformitate cu Tradiția și Canoanele Bisericii,

Patriarhia Antiohiei a decis,

1. Să-și retragă delegația de la Sinaxa Întâistătătorilor Bisericilor, care a avut loc la Constantinopol între 5-8 martie 2014, și să semneze decizia sa finală până ce o soluție va fi găsită la această criză.

2. Să nu participe la slujba Sfintei Liturghii de încheiere, ținută în Duminica Ortodoxiei, pentru a exprima faptul că unitatea Ortodoxiei nu poate fi realizată în umbra unei Biserici care atacă hotarele unei Biserici surori și neagă înțelegerea care a avut loc sub supravegherea și dragostea Sanctității Sale Patriarhul Ecumenic.

3. Problema va fi reluată încă o dată la sesiunea Sfântului Sinod al Antiohiei din 27 martie 2014 pentru a urma pașii care sunt mai mult decât necesari unei astfel de situații noi.

În încheiere, Biserica Antiohiei nu poate decât să îndemne întâistătătorii Bisericilor Ortodoxe surori să lucreze la rezolvarea neînțelegerii în conformitate cu hotărârile canoanelor Bisericii și cât mai devreme posibil, pentru a evita această problemă să cauzeze obstrucționarea unității Ortodoxe.traducere şi adaptare: Lucian Filip pentru doxologia.ro sursa: http://www.pravmir.com/

Serviciu de comunicare al DREB/Patriarchia.ru-l La recepția festivă tinuta în onoarea participanților la adunarea Întâistătătorilor și reprezentanților Bisericilor Ortodoxe Locale s-au spus urmatoarele:

„Ziua de azi este cununa și încheierea trudelor, care au devenit în zilele ce au trecut o  contribuție comună în fortificarea unității într-o perioadă de încercări și pericole”, a menționat în alocuțiunea adresată către cei prezenți la recepție Sanctitatea Sa Patriarhul Constantinopolului Bartolomeu. „Însăși fapta adunării noastre demonstrează ce importanță serioasă o are Biserica Constantinopolului și noi personal ținem mult la darul venirii Dumneavoastră și al aflării cu noi. Ați luat asupra voastră trudele și jertfele, ca să răspundeți la invitația noastră, pentru aceasta vă aducem recunoștința noastră.  Noi vom păstra amintirea vie despre fiecare dintre voi, rugându-ne neîncetat Domnului pentru voi. Același lucru îl cer și Dumneavoastră, așteptând că veți ridica rugăciuni și pentru noi, și pentru Biserica Constantinopolului”.

La solemnitate Sanctitatea Sa Patriarhul Moscovei şi al întregii Rusii Chiril a ținut o alocuțiune:

kirill-fanar-1024x511[1]

„Sanctitatea Voastră, iubite întru Domnul Sanctitatea Voastră Patriarhul Bartolomeu, Sanctitățile Voastre și Preafericirile Voastre, Înaltpreasfințiile și Preasfințiile Voastre!

Întâi de toate, aș vrea să-mi exprim sincerele mulțumiri Sanctității Voastre pentru inițiativa desfășurării adunării noastre, pentru organizarea ei și calda ospitalitate. Cred că voi exprima opinia generală, dacă voi spune că am simțit cu toții bucuria de la rugăciunea de obște și comunicarea frățească în curtea Bisericii Sfinte a Constantinopolului, având sentimentul că suntem frați, legați de uniunea dragostei. Ziua de azi a devenit pentru noi culmea duhovnicească a aflării noastre în orașul sfântului Constantin – azi Domnul ne-a învrednicit să aducem în comun Jertfa fără de Sânge și prin împărtășania de la un singur Potir să pecetluim unitatea Bisericii noastre Sfinte. A fost cu adevărat triumful Ortodoxiei, expresia vădită a triumfului ei.

Aflându-mă la Constantinopol, de fiecare dată simt emoții deosebite. În acest oraș s-a plămădit istoria Bisericii Ortodoxe. Aici s-au desfășurat Soboarele Ecumenice, au propovăduit mari sfinți ierarhi, s-au cizelat formulările teologice ale Sfintei Ortodoxii. Istoria Constantinopolului este glorioasă și măreață, dar totodată profund tragică. Cu toții știm câte încercări a trebuit să suporte și ce eforturi a trebuit să depună Biserica locală, pentru a păstra aici focul credinței, ca, în pofida circumstanțelor dificile, pe malurile Bosforului să continue sfințirea numelui lui Hristos.

Cele spuse sunt pe deplin adevărate și cu referire la  alte Biserici Ortodoxe Locale. Fiecare dintre ele a trecut sau trece vremuri grele. Înaintarea Bisericii în istorie – este calea crucii, prezisă de Însuși Fondatorul ei Dumnezeu și de Conducătorul Ei –  Domnul nostru Iisus Hristos.

Nu putem spune că am trecut prin toate încercările fără urmări și pierderi: au fost și au rămas manifestări ale slăbiciunii omenești, neajunsuri în comunicarea interbisericească, discordii și neînțelegeri în unele probleme. Dar cu mila lui Dumnezeu am reușit în ultimele două milenii să păstrăm principalul – puritatea credinței mântuitoare ortodoxe și unitatea noastră. Această comoară trebuie să o păstrăm ca pe lumina ochilor. Doar în acest caz putem cu succes să ducem mărturia noastră și să fim lumina lumii și sarea pământului (comp.: Mt. 5:13-14), fiind sprijin  al lumii creștine. Doar în timpurile noastre ale laicizării totale, ale secularizării Ortodoxiei, Biserica rămâne o păstrătoare fermă a normelor morale evanghelice. De aceea se ridică împotriva ei vrăjmașul neamului omenesc, voind să semene printre noi semințele neîncrederii și ale discordiei. Însă noi trebuie să obținem biruință asupra acestor uneltiri prin smerenie și iubire de frați. Doar astfel vom putea să ne mișcăm înainte, inclusiv în cauza chemării Sfântului și Marelui Sobor – care este problema principală, pentru care suntem convocați în aceste zile la Constantinopol.

Calea care duce spre Sobor este o cale a creșterii în dragoste și unitate. Sinacsa ce se încheie a demonstrat în mod viu și clar că nu dorința de biruință și nu afirmarea propriilor concepții, dar respectul față de opinia altuia, dorința de a lua în considerare poziția fiecărei Biserici ne aduce la unitatea dorită de idei și, astfel, accelerează procesul presobornicesc. În centrul comunicării noastre trebuie să se afle porunca, lăsată nouă de Domnul: „Poruncă nouă vă dau vouă, să vă iubiți unii pe alții” (In. 13:34). Această dragoste o simțim în timpul Dumnezeieștii liturghii și azi am simțit-o în mod real. Fiind adepții uneori ai diverselor concepții, noi spunem cu sinceritate unii altora: „Hristos între noi” – și răspundem cu sinceritate: „Și este, și va fi”.

Dragostea noastră trebuie să se manifeste, inclusiv, și atunci când una din Biserici suferă în mod deosebit. De aceea a fost atât de important să ne exprimăm solidaritatea noastră frățească cu Biserica Ortodoxă a Antiohiei, cu toți creștinii, care trec prin zile grele, fie în Orientul Apropiat, fie în Africa sau în alte regiuni. Noi revenim la catedrele noastre cu un sentiment cald, înnoiți în speranță, în dragoste și în rugăciune. În inimile noastre vor rămâne căldura și bucuria comunicării frățești a unora cu alții atât la ședințele Sinacsei, cât și la serviciile divine și la agapele frățești. Să păstreze Hristos Mântuitorul Sfânta Sa Biserică în pace, unitate de idei și dragoste reciprocă!

. Patriarchia.rusa-l De ziua Triumfului Ortodoxiei Întâistătătorii Bisericilor Ortodoxe Locale au oficiat Liturghia la catedrala în cinstea sfântului Gheorghe în Fanar
http://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=d_4_kUt1w0o

La 9 martie 2014, în prima duminică a Postului Mare, Triumful Ortodoxiei, Întâistătătorii Bisericilor Ortodoxe Locale, adunați în Istanbul în vederea soluționării problemelor cu privire la convocarea și desfășurarea Soborului Panortodox, au oficiat Dumnezeiasca liturghie la catedrala în numele sfântului mare mucenic Gheorghe Purtătorul de Biruință în Fanar – reședința Patriarhului Constantinopolului.

Slujirea utreniei, care preceda Liturghia, a fost condusă de Sanctitatea sa Patriarhul Serbiei Irinei.

Dumnezeiasca liturghie au oficiat-o: Sanctitatea Sa Patriarhul Constantinopolului Bartolomeu, Preafericituli Teodor II Papă și Patriarh al Alexandriei, Preafericitul Patriarh al Sfântului Oraș Ierusalim și al întregii Palestine Teofil III, Sanctitatea Sa Patriarhul Moscovei şi al întregii Rusii Chiril, Sanctitatea Sa Preafericitul Katolicos-Patriarh al întregii Georgii Ilie II, Sanctitatea Sa Patriarhul Serbiei Irinei, Preafericitul Patriarh al României Daniel, Sanctitatea Sa Patriarhul Bulgariei Neofit, Preafericitul Arhiepiscop al Noii Iustiniana şi al întregului Cipru Hrizostom II, Preafericitului Arhiepiscop al Atenei şi al întregii Elade Ieronim, Preafericitului Arhiepiscop al Tiranei şi al întregii Albanii Anastasie, Preafericitul Mitropolit al Varşoviei şi al întregii Polonii Sava.

În catedrală s-au rugat ierarhii Bisericilor Ortodoxe Locale, slujitori ai bisericii, numeroși credincioși. La serviciu divin s-au rugat: țarul bulgar Simeon II, Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Federației Ruse în Republica Turcia A.G. Karlov, reprezentanții corpului diplomatic al Rusiei.

În timpul serviciului divin au răsunat rugăciuni în greacă, slava bisericească, georgiană, sârbă, arabă, română, albaneză.

După citirea Evangheliei de la catedră a fost citit mesajul adunării Întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe.

Deciziile adunării, care și-a ținut lucrările în perioada 6-9 martie 2014, precum și mesajul ei au fost semnate de Sanctitatea Sa Patriarhul Constantinopolului Bartolomeu, Preafericitul Teodor II Papă și Patriarh al Alexandriei, Preafericitul Patriarh al Sfântului Oraș Ierusalim și al întregii Palestine Teofil III, Sanctitatea Sa Patriarhul Moscovei şi al întregii Rusii Chiril, Sanctitatea Sa Preafericitul Katolicos-Patriarh al întregii Georgii Ilie II, Sanctitatea Sa Patriarhul Serbiei Irinei, Preafericitul Patriarh al României Daniel, Sanctitatea Sa Patriarhul Bulgariei Neofit, Preafericitul Arhiepiscop al Noii Iustiniana şi al întregului Cipru Hrizostom II, Preafericitului Arhiepiscop al Atenei şi al întregii Elade Ieronim, Preafericitului Arhiepiscop al Tiranei şi al întregii Albanii Anastasie, Preafericitul Mitropolit al Varşoviei şi al întregii Polonii Sava.

Participanții la adunare au adoptat decizii cu privire la un șir de probleme, legate de convocarea viitoare a Sfântului și Marelui Sobor al Bisericii Ortodoxe.

A fost aprobat principiul consensului la adoptarea tuturor deciziilor atât în timpul Soborului, cât și la diverse etape ale pregătirii lui.

Va președinți la Soborul Panortodox Patriarhul Ecumenic, confrații Întâistătători ai Bisericilor autocefale Ortodoxe vor ședea de-a dreapta și de-a stânga Sanctității Sale. Fiecare Biserică autocefală va fi prezentată la Sobor de Întâistătătorul ei și nu mai mult de 24 de arhierei, iar Bisericile, ai cărei arhierei sunt mai puțin de 24 – de către Întâistătător și de toți arhiereii. Fiecare Biserică autocefală deține un vot.

Participanții la adunarea Întâistătătorilor și reprezentanților Bisericilor Ortodoxe Locale au adoptat decizia de a crea Comisia Interortodoxă specială în componența unui arhiereu și a unui consilier de la  fiecare Biserică autocefală. Comisia își va începe activitatea în septembrie 2014 și o va termina până la Sfintele Paște 2015. În sarcinile ei intră revizuirea unui șir de documente pregătite în perioada procesului antesobornicesc, precum și revizuirea, unde este necesar, a textelor de documente adoptate, care se referă la  astfel de teme ale ordinii de zi a Sfântului și Marelui Sobor, precum „Problema calendarului”, „Impedimente pentru căsătorie”, „Importanța postului și ținerea lui în ziua de azi”.

În prima jumătate a anului 2015 s-a hotărât a convoca Consfătuirea Panortodoxă Presobornicească, pentru ca de rând cu toate documentele analizate să fie adoptat  documentul „Autonomia în Biserica Ortodoxă și ordinea proclamării ei”, al cărei proiect a fost elaborat în decembrie 2009 de Comisia Interortodoxă de Pregătire.

Încă două teme, care au fost discutate în timpul etapei de pregătire – „Autocefalia în Biserica Ortodoxă și ordinea proclamării ei” și „Diptihii” – urmează să fie discutate în continuare în cadrul Comisiei de Pregătire. În cazul ajungerii la un consens referitor la aceste două teme, ele vor fi propuse, de asemenea, la discuție în cadrul Consfătuirii Panortodoxe Presobornicești din anul 2015, iar apoi – în cadrul Soborului Panortodox.

Sfântul și Marele Sobor al Bisericii Ortodoxe va fi convocat de Patriarhul Ecumenic la Constantinopol în anul 2016, dacă nu vor apărea circumstanțe imprevizibile.

Pe lângă aceasta, în baza totalurilor adunării Întâistătătorii Bisericilor Ortodoxe Locale au propus decizia cu privire la schimbarea hotarelor geografice ale adunărilor episcopale, fondate în America de Nord și de Sud: în Canada trebuie să fie fondată o adunare aparte, iar alte țări, cu excepția Statelor Unite ale Americii, vor fi incluse în adunarea Americii de Sud. Astfel, pe continent vor acționa trei adunări episcopale ale: Canadei, Statelor Unite ale Americii, Americii Latine.

După încheierea Dumnezeieștii liturghii la catedrala în cinstea sfântului Gheorghe în Fanar a fost oficiată litia pentru toți adormiții Întâistătători și toți care au acceptat Sfânta Ortodoxie.

Serviciu de comunicare al DREB/Patriarchia.ru

Basilica.ro/stiri/ PATRIARHUL DANIEL DESPRE SINAXA PATRIARHILOR DIN FANAR

 „Această Sinaxă Panortodoxă a avut un ajutor deosebit de la Dumnezeu pentru că a reuşit să fixeze data, locul şi programul viitorului Sinod Panortodox numit Sfântul şi Marele Sinod. Această Sinaxă s-a arătat a fi o lucrare deosebită pentru binele întregii Ortodoxii. În anii ‘60 ideea unui sinod Panortodox sau chiar un Sinod Ecumenic a fost primită cu entuziasm, însă datorită situaţiei politice din ţările numite atunci socialiste s-a tot amânat o întrunire a unui Sinod Mare şi Sfânt Panortodox, iar iată, acum, în mai multă libertate s-a reuşit să se fixeze data şi modalitatea de lucru. La această Sinaxă a Întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe am avut deosebita bucurie să lucrăm împreună şi să definitivăm unele aspecte de pregătire pentru Sfântul şi Marele Sinod Panortodox. În mod deosebit am constatat determinarea şi dorinţa fermă a Sanctităţii Sale, Patriarhului Bartolomeu al Constantinopolului de a fixa o dată şi un loc pentru Sfântul şi Marele Sinod Panortodox care se va organiza. Locul unde se va ţine va fi Biserica Sf. Irina din Constantinopol, Biserică în care a avut loc în perioada 380-381 al doilea Sinod Ecumenic. Este o Biserică mare de 100 metri lungime, 32 lăţime şi este singura Biserică mai mare care nu a fost transformată în moschee atunci când a fost cucerit Constantinopolul de Mahomed al II-lea Cuceritorul. Această Biserică are un simbolism aparte, construcţia ei a început în anul 330 şi ctitorul ei a fost Sf. Împărat Constantin cel Mare. A fost refăcută mai târziu de către Împăratul Justinian. Această Biserică are o acustică deosebită şi aduce aminte de toată lucrarea Bisericii în cetatea Sfântului Împărat Constantin cel Mare. De asemenea, am vizitat mai multe Biserici din Constantinopol şi am participat la unele slujbe, mai ales la slujba Acatistului Maicii Domnului, iar în mod deosebit am făcut un pelerinaj la Biserica  Sf. Mc. Parascheva, ctitorită de Sf. Martir Constantin Brâncoveanu în anul 1692, cu 22 de ani înainte de moartea sa martirică în Constantinopol. Am constatat bucuria credincioşilor şi, desigur, faptul că părintele paroh ortodox român, părintele Vlad Sergiu este iubit acolo pentru înţelepciunea şi pentru activitatea sa pastorală. Delegaţia noastră formată din Înaltpreasfinţitul Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviştei, Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Iosif al Europei Occidentale şi Meridionale, preacucernicii părinţi Consilieri Patriarhali Mihai Tiţa, Ştefan Ababei şi diaconul Mihail Muşat a fost o delegaţie activă la toate lucrările şi am căutat să contribuim la planul de pregătire pentru Sfântul şi Marele Sinod Panortodox. De asemenea, a fost apreciată prezenţa unei delegaţii a Patriarhiei Române la nivel de mass-media şi anume patru persoane de la Centrul de Presă BASILICA, reprezentând Radio TRINITAS, Televiziunea TRINITAS şi Ziarul Lumina. Am avut bucuria să vedem în fiecare zi ştirile trimise acasă în România şi în acelaşi timp să ne simţim o delegaţie dinamică. Am avut întâlniri cu diferiţi Întâistătători de Biserici încât putem spune că în mare măsură această Sinaxă a fost o binecuvântare de la Dumnezeu. Au fost şi două aspecte mai triste, faptul că din partea Bisericii Cehiei şi Slovaciei nu a fost nimeni prezent, din cauza unor neînţelegeri interne, iar din partea Patriarhiei Antiohiei delegaţia nu a semnat actele, deciziile şi mesajul Sinaxei şi nu a participat la concelebrare de Duminica Ortodoxiei pentru că au dorit să arate supărarea lor în ceea ce priveşte conflictul cu Patriarhia Ierusalimului în legătură cu o situaţie nou creată în Quatar. Dar, sperăm că prin medierea altor Biserici Ortodoxe Surori să se ajungă la o rezolvare acceptabilă pentru ambele părţi, astfel încât la Sinodul Sfânt şi Mare Panortodox să participe toate Bisericile Ortodoxe Autocefale. În mod deosebit trebuie să amintim faptul că împreuna slujire la Liturghia Euharistică din Catedrala Patriarhală Sfântul Mare Mucenic Gheorghe din Constantinopol s-a arătat o binecuvântare deosebită ca expresie a fraternităţii şi a comuniunii panortodoxe. A fost o foarte frumoasă liturghie şi după liturghie a fost o comemorare sau pomenire a celor care au trecut la Domnul, mai ales slujitori deosebiţi ai Bisericii care au contribuit la apropierea între Biserici, la cooperarea dintre ele. O mare atenţie s-a acordat înnoirii textelor mai vechi, actualizării lor, astfel încât ceea ce va fi elaborat de către Sfântul şi Marele Sinod Panortodox să fie o teologie adusă la zi, orientată pastoral şi misionar. Viitorul Sinod Panortodox nu va dezbate probleme dogmatice, dar va scoate în evidenţă necesitatea cooperării pentru o mai intensă misiune ortodoxă în lume, ţinând seama şi de contextul în care ne aflăm. Astfel, texte care au fost redactate cu mai mulţi ani în urmă vor fi reactualizate, exprimate într-un limbaj care ţine seama şi de contextul nou în care ne aflăm astăzi. Aducem mulţumiri lui Dumnezeu pentru toate aceste frumoase lucrări şi pentru încurajarea pe care această Sinaxă a arătat-o prin mesajul ei. Mesajul este dens, nu este lung şi se referă la situaţia din lumea de astăzi în care Bisericile Ortodoxe împreună trebuie să se manifeste ca o singură Biserică, Ortodoxia întreagă. S-au făcut referinţe în acest mesaj şi la situaţii dificile în care se află creştinii din Orientul Mijlociu, mai ales situaţia creştinilor care suferă foarte mult în Siria, dar şi la situaţia incertă din Ucraina. Întâistătătorii şi reprezentanţii Bisericilor Ortodoxe Surori prezenţi la Sinaxă îndeamnă la rugăciune pentru pace, înţelegere şi pentru încetarea persecuţiilor creştinilor în unele părţi ale lumii unde se află acestea, dar mai ales în Orientul Mijlociu. A  fost o Sinaxă de lucru şi de rugăciune împreună şi s-a constatat că este necesară o mai multă cooperare între Bisericile Ortodoxe Surori şi orice problemă care se iveşte trebuie rezolvată prin dialog frăţesc şi printr-o mai bună înţelegere a celuilalt. Deci, ascultarea reciprocă este mai necesară ca oricând pentru a înţelege, mai întâi, şi punctul de vedere al celuilalt. Deci, a fost o binecuvântare, deşi nu se prea obişnuieşte ca în prima săptămână din Postul Sfintelor Paşti să se organizeze astfel de întruniri, deoarece în această primă săptămâna din Postul Mare fiecare ierarh împreună cu clerul şi credincioşii se concentrează mai mult la cele spirituale. Însă şi acolo s-a observat întru totul tradiţia şi s-a simţit că ne aflăm în prima săptămâna a Postului Sfintelor Paşti. Convocarea acestei Sinaxe s-a făcut cu gândul ca lucrările ei să se încoroneze prin împreuna slujire a Întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe la Sfânta Liturghie din Duminica Ortodoxiei. Deci, Duminica Ortodoxiei a fost punctul final, în care, prin concelebrare se arată unitatea sacramentală a Ortodoxiei. Este de remarcat faptul că delegaţia noastră a fost activă în toate aspectele lucrării, dar în mod special Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit şi Exarh Patriarhal Nifon a fost prezent în comitetul de redactare al mesajului şi al deciziilor finale încât punctul de vedere al Bisericii noastre a fost o contribuţie reală la aceste lucrări. Deci, dăm slavă lui Dumnezeu pentru toate şi aşteptăm ca în anul acesta şi în anii care vin să intensificăm legăturile cu diferite Biserici Ortodoxe Surori, mai ales cu Patriarhia Ecumenică, Patriarhia Ierusalimului şi cu alte Biserici Surori care au exprimat dorinţa de a veni în vizită în ţara noastră, în Biserica noastră. Vă mulţumim pentru împreuna rugăciune, Preasfinţitului Episcop Vicar Patriarhal Varlaam Ploieşteanul şi părinţilor arhimandriţi care ne-au primit împreună cu reprezentanţi ai Centrului de Presă BASILICA. Să trăiţi în mulţi şi binecuvântaţi ani”, a spus Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

http://basilica.ro/stiri/preafericitul-parinte-patriarh-daniel-s-a-intors-de-la-sinaxa-ntaistatatorilor-de-biserici-ortodoxe_15150.html

Anunțuri