DOUA HRISOAVE DOMNESTI PENTRU MĂNĂSTIREA MĂRGINENI INCHINATĂ MUNTELUI SINAI

de Nicolae Iorga

și caracterul adevarat al epocii fanariote începătoare

Românii ce au avut mai de preț au dat lui Dumnezeu

Vedere de ansamblu asupra penitenciarului din incinta fostei mănăstirii Mărgineni, jud. Dâmboviţa

Index: 0563 ANP, Datare:1900, Localizare: Dâmboviţa, Sursa: ANIC

0563ANP[1]

Documentele sunt  de cea mai mare insemnatate, si in ce priveste cuprinsul dar si ca indicatie pentru caracterul adevarat al epocei fanariote incepatoare. INTEGRAL AICI http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/c/c8/Nicolae_Iorga_-_Dou%C4%83_hrisoave_domne%C8%99ti_pentru_M%C4%83n%C4%83stirea_M%C4%83rgineni_%C3%AEnchinat%C4%83_Muntelui_Sinai.pdf

Dupa aceea au venit inaintea Domniei Mele calugarii de la sfanta manastire a Muntelui Sinai (unde Dumnezeu i s-a arăta lui Moise nt.G.O.) si cu mare tanguire si jaluire ni s’au plans[ …]

ca nu cumva in zilele noastre  sfantul locas sa se pustiasca si in chip infricosat acea mult pretioasa bogatie a credintei crestinesti sa nu dispara nici sä fie starpit cu totul acel sfant loc din pricina nenorocirilor si napastuirilor ce i se intampla in fiece zi si ceas din partea blastamatilor Saracini, de asemeni si a [Agarenilor], fiilor fara Dumnezeu, la aceasta cu plansul si jaluirea acestora despre nenorocirile lor, au cazut cu fetele la pamant inaintea Domniei Mele, rugandu-se ca Domnia Mea sa am a indemna pentru iubirea lui Dumnezeu pe mai sus scrisul, credinciosul si cinstitul nostru boier, panul Nistor Ureache, Marele Vornic, ca sä faca aceasta sfanta biserica, manastire si metoh sfintei marei manastiri a Sinaiului[…]

cu toate cate trebuiesc in ea, si cu dugheni, si cu toate cate se vad, si cu vii si sate si dobitoace si cu toate ce trebuesc unei sfinte manastiri[…]

denpreuna cu toate avutiile ei, mutatoare si nemutatoare, si cu toate veniturile, adeca : cu mosii, cu vii, cu sate, cu mori, cu Rumâni, cu Tigani, cu dobitoace, cu stupini, cu zeciuialele bolovanilor sarii de la ocna Telega, dupa obisaiul cel vechiu, si cu vinariciurile si cu banii ce sa afla gata si cu datoriile ce sant cu zapise si cu vasele ceale de argint si cu cealialalte sfinte odoara si odajdii bisericesti si aramuri si cu tot fealiul on cu ce ar fi de trebuinta sfintii manastiri, dupa catastihul manastirii, carele iaste iscalit de noi si de preasfintitul Mitropolit al Ungrovlahiei, sa fie aceastia toate inchinate intru slava si lauda marelui Dumnezeu si intru veacnica pomenire a noastra[…]

Documente din epoca fanariotă: cu stemele reunite ale Moldovei și Țării Românești, și cu icoanele   Sfintei Ecaterina și Moise din Vechiul Testament

 

6 martie 1731, Bucureşti. Mihail Racoviţă voievod întăreşte mânăstirii de la Sinai privilegiul să ia o sumă din vama cea mare

12 martie 1734, Bucureşti. Grigore al II-lea Ghica voievod acordă scutiri de dări mânăstirii Mărgineni

30 octombrie 1819, Bucureşti. Alexandru Suţu voievod întăreşte mânăstirii Sf. Ecaterina vinăriciul din Soci şi scutiri de dări

Sursa: http://tiparituriromanesti.wordpress.com/2012/06/28/documente-din-epoca-fanariota-cu-stemele-reunite-ale-moldovei-si-tarii-romanesti/

Informații despre Mănăstirea Mărgineni

Manastirea Margineni si biblioteca stolnicului Cantacuzino

Pe locul manastirii, grav afectata de cutremurul din 1838, la ordinul lui Alexandru Ioan Cuza a fost construita închisoarea Margineni, actualmente în acest loc aflându-se penitenciarul de maxima securitate Margineni.

Puţine informaţii au mai rămas despre Mănăstirea Mărgineni, care se pare că ar fi fost o ctitorie impresionantă, şi cu atât mai puţin nu am putut găsi nici un desen sau o schiţă care să o reprezinte. Rămân mărturie însă descrierile celor de au vizitat-o…

Ctitorul manastirii, Draghici Stoicev a fost una din figurile cele mai de seama ale vietii politice a Tarii Românesti din ultimele decenii ale sec. XV, fiind prezent în Sfatul Tarii ca postelnic, spatar si vornic între anii 1471-1497.

Situata pe Valea Cricovului Dulce, manastirea Margineni avea o minunata pozitie strategca, fiind aparata la nord de o culme de dealuri paduroase, iar în celelalte laturi tot de paduri nesfârsite si de nepatruns: la apus padurea Târgovistei, la sud codrii Baraganului, spre rasarit padurea Crivat.

Desi era ferita din calea ostilor, manastirea era foarte aproape de Târgoviste, resedinta voievodala, tot asa cum, traversând dealurile împadurite de la miazanoapte, se putea ajunge, în vreme de nevoie, mai lesne în Transilvania.

În anul 1654, manastirea a fost vizitata de diaconul sirian Paul de Alep, care ne-a lasat o frumoasa si interesanta descriere a manastirii de pe Cricov:

„Postelnicul cladise de curând aceasta manastire, cladire ce minuneaza pe vizitatori.

Biserica manastirii are o turla înalta, acoperita cu tabla si trei altare, fiecare având deasupra o cupola eleganta. În fata portii se afla o cupola rotunda si larga cu mai multe arcade, în mijlocul acesteia este un bazin mare cu joc de ape, alimentat de un canal ce aduce apa de departe. De jur împrejurul acestei cupole sunt picturi în serie. Este un lucru care minuneaza mintea si lucrarea unui mester artist care a facut si picturile de la manastirea lui Vasile Lupu (domnul Moldovei). Toate frescele de pe ziduri sunt aurite, iar catapeteasma facuta pe lemnarie; te uimeste frumusetea picturilor sale dar este si mai frumoasa cea de pe ziduri.

Întregul interior al bisericii este aurit în întregime, aici fiind vorba si despre usa bisericii, iar interiorul este zugravit proaspat pâna în partea de sus a cupolei. Iconostasul acestei biserici, crucea rastignirii si icoanele nu poate fi asemuite cu cele de la manastirile lui Vasile Lupu.

În afara acestei biserici mari mai este înca o biserica noua, frumoasa, apoi pe rândul pridvorului chiliilor manastirii, se afla o a treia biserica. Aceasta a treia biserica da spre manastire si spre padure. E lunga, spatioasa, cu multe ferestre, cu arce rotunde. Este împodobita toata cu picturi si cu tablouri, reprezentând subiecte bine alese; la capatul ei pe perete sunt picturi înfatisând înfriosata Judecata de apoi”.

Manastirea a adapostit si importanta biblioteca a Stolnicului Constantin Cantacuzino, una dintre cele mai mari biblioteci din sec. XVII.

Stolnicul Constantin Cantacuzino, unul dintre cei mai de seama reprezentanti ai umanismului din Tara Romaneasca de la sfarsitul sec al XVII-lea si inceputul celui urmator, face parte din cunoscuta familie a Cantacuzinilor din Constantinopol, familie ce ii va forma inca de mic respectul pentru pretuirea invataturii si pentru carte. La resedinta de la Margineni, in posesia tatalui sau se afla o impresionanta colectie de carti pe care  o va lauda Del Chiaro, afirmand ca el “va zidi si bogata manastire Margineni si va avea o biblioteca frumoasa”.

In ceea ce priveste studiile in strainatate, Stolnicul a studiat mai intai la Adrianopol, apoi la Constantinopol, iar de aici s-a indreptat spre Universitatea din Padova, unul din centrele cele mai renumite din Europa in acea perioada. Dintr-o matricola padovana, aflam ca s-a inscris la 17 septembrie 1667 la Universitas  aristarum. Trebuie sa remarcam faptul ca studiile realizate in strainatate  au avut o mare contributie in formarea sa, Stolnicul venind cu o noua atitudine fata de cultura, avand modestia si simplitatea aceluia care-si cunoaste posibilitatile, dand dovada si de spirit critic, acesta fiind exigent cu sine insusi. Aceste pregatiri il pun in legatura cu mari carturari si dascali ai vremii, ca Gherasim Cretanul, Antonio dall’Acqua, Albano Albanese, si altii.

In perioada studiilor, Stolnicul a intocmit un catalog al cartilor pe care le-a achizitionat incepand cu data de 1 iulie 1667, acesta cuprinzand poemele homerice Iliada si Odiseea, versrile lui Virgiliu, Terentiu, Horatiu si Martial, si altele. Profesorul Mario Ruffini a fost cel care a acordat o atentie speciala bibliotecii stolnicului, mai ales debutului acestuia. Bazele bibliotecii au fost puse de Postelnicul Constanti Cantacuzino, tatal ce dorea sa le ofere fiilor o educatie orientata spre cultura antica si neobizantina.

Din biblioteca tatalui, al carei continut nu ne este cunoscut, fiul lui Constantin Cantacuzino a mostenit foarte putin, printre care se numara un manuscris miscelaneu grecesc care continea texte religioase si morale, si trei volume ale pastorului luteran Luca Osiander.

In componenta bibliotecii pe langa publicatiile amintite pana acum, mai intrau calendare si almanahuri, dupa cum reiese din corespondenta Stolnicului purtata cu Hrisant Notara, patriarhul Ierusalimului; apoi acele carti aduse de ostenii romani ce au participat la asediul Vienei in 1683.

Daca facem o comparatie intre biblioteca acestui mare om de cultura cu alte biblioteci umaniste, se observa faptul ca biblioteca ce ne intereseaza prezinta caracteristici importante date de organizarea acesteia dupa un sistem propriu.

Cartile, manuscrisele si periodicele provenite de la Margineni poarta pe cotor un numar de inregistrare si denumirea domeniului din care face parte, domeniu ce este mentionat in toate cazurile in limba greaca. Publicatiile au fost grupate pe formate tip editoriale, iar in cadrul fiecarui format pe domenii. In urma examinarii atente se poate observa ca biblioteca este structurata in trei departamente: carti cu caracter stiintific, carti cu caracter istoric-umanistic, carti cu caracter filozofic si teologic-religios.

Corneliu Dima Dragan a fost primul care a publicat catalogul bibliotecii stolnicului. Un rol deosebit in sistematizarea bibliotecii l-a avut carturarul strain Nicolae de Porta, secretar diplomatic la curtea lui Constantin Brancoveanu si omul de incredere al stolnicului, eforturile sale s-au concretizat prin contributiile importante la organizarea pe baze moderne a bibliotecii.

Nicolae Iorga a descoperit si publicat in anul 1910 catalogul publicatiilor achizitionate de stolnic in anii studentiei sale la Padova, iar in 1907 a prezentat pentru prima data, pe baza materialului existent, istoricul si continutul bibliotecii acestui mare om de cultura.

In Biblioteca Academiei si in alte depozite de carti, s-au identificat atat in tara, cat si in strainatate, numeroase lucrari purtand ex-librisul Stolnicului Constantin Cantacuzino. Cercetarile realizate la Arhivele Statului din Bucuresti au dus la aflarea unui catalog al bibliotecii manastirii Margineni datand din 1839 ce continea 263 de titluri de carti ce apartineau Cantacuzinilor si ctitorilor manastirii.

La finalul acestui articol, putem spune ca stolnicul fiind cunoscator al mai multor limbi straine (italiana, latina, greaca) a stiut sa se foloseasca de publicatiile pe care le avea la dispozitie, aflandu-se intr-o continua cautare, pentru a fi mai bine informat. Operele din biblioteca sa au introdus noi idei in cultura timpului sau, aflata inca in parte sub influenta bizantina. Dupa moartea sa tragica, o parte din carti au luat drumul strainatatii, iar cealalta jumatate a fost insusita de Nicolae Mavrocordat. Mai putem afirma ca aceasta biblioteca a fost prima mare biblioteca cu rasunet in intreaga Europa, iar unele dintre principiile organizarii sale au ramas valabile pana in prezent.

Sursa: http://www.comunacaragiale.ro/comuna-il-caragiale/istorie/manastirea-margineni.caragiale-ghirdoveni

Despre satuMargineni aici: http://www.margineni.ro/trecut/biserica.html

 

Anunțuri