Fanatici islamiști calomniază Sfânta Mănăstire

a Sfintei Ecaterina din Sinai

 

Sf_Ecaterina_Sinai[1]

ȘEFUL DE TRIB AL ZONEI DEZMINTE ȘI DECLARĂ CĂ VA PROTEJA SFÂNTA MĂNĂSTIRE

Prin informații false apărute în presă, un grup de fanatici islamiști calomniază Sfânta Mănăstire a Sfintei Ecaterina din Sinai

PLANUL ISRAELITEAN DE INTERNAȚIONALIZARE A PENINSULEI ȘI POZIȚIA ARHIEPISCOPULUI SINAIULUI, KIR DAMIAN, FAȚĂ DE ACESTA

 Jurnalistul Nikolaos Melétis, a cărui credibilitate este recunoscută și care se ocupă îndeosebi cu evoluția subiectelor naționale prin analize publicate în ziare și periodice de prestigiu, a dezvăluit în coloanele periodicului ”Epίkaira” din 3 aprilie 2014 că un grup de musulmani fanatici (salafiți), manipulați de Arabia Saudită, au luat în vizor Sfânta Mănăstire a Sfintei Ecaterina din Sinai prin articole de presă calomniatoare și informații false etc. Prezentăm în întregime reportajul care dezvăluie date importante:

”O puternică neliniște pentru siguranța unuia dintre cele mai însemnate monumente ale creștinismului și ale moștenirii culturale universale, Sfânta Mănăstire a Sfintei Ecaterina din Sinai, ne-a fost provocată de atacarea ei în presă de către naționaliști extremiști, dar și de salafiți egipteni. Peninsula Sinai, mărul discordiei dintre diferite naționalități și religii încă din antichitate, leagă Africa de Asia, iar în ultimele luni a devenit câmpul de confruntare dintre musulmani extremiști, contrabandiști, naționaliști, triburi locale și armata egipteană regulamentară.

Atacurile din presă împotriva sfintei mănăstiri, dar și împotriva statului elen, au pornit de la un general maior, Ragai Ahmed, care se prezintă ca fondatorul unei organizații cunoscută sub numele Sinaiul Arab și care a fost unul din pionierii recuceririi peninsulei… Acest ofițer egiptean pensionar cu vederi naționaliste, în interviurile pe care le-a acordat în ultimele săptămâni, îi acuză pe de o parte pe frații săi musulmani că pun la cale dislocarea segmentului nordic al Sinaiului, unit cu Gaza, ca să înființeze un emirat arab care astfel ar avea acces direct și din sud în Israel, în timp ce restul Sinaiului ar urma să fie predat… Greciei, ca urmare a creșterii influenței Sfintei Mănăstiri a Sfintei Ecaterina.

Teoria aceasta a ofițerului egiptean pensionar s-a schimbat însă atunci când frații musulmani au fost îndepărtați de la putere, iar acum susține că Israelul se află în spatele atacurilor teroriste continue din Sinai implicând Grecia, dar și Sfânta Mănăstire a Sfintei Ecaterina, acuzând mănăstirea că nu s-a împotrivit planului israelitenilor.

Scenariul salafiților

Sfânta Mănăstire a Sfintei Ecaterina din Sinai a fost însă victima calomniilor și din partea salafiților prin articole apărute în ziarul lor oficial Al-Fath. Salafiții confecționează un scenariu conform căruia MOSADUL și europenii, investind bani în sfânta mănăstire, încearcă să controleze Sinaiul. ”Dezvăluirile” se referă la finanțarea europeană pentru o lucrare de alimentare cu apă a mănăstirii, dar și a regiunilor din jur unde locuiesc triburi de beduini, sunt prezentate și informații false despre achiziționarea de terenuri de către monahi, despre modificarea denumirilor zonelor arheologice, de ascunderea sfintelor monumente, înconjurarea cu gard a acestor regiuni și, de asemenea, se menționează ca un delict faptul că la sfânta mănăstire este ridicat și steagul elen.

Desigur, și față de articolul menționat există declarații care răstoarnă aceste scenarii conspiraționiste. Șeful tribului Gabalia din regiunea Sinaiului declară că tribul său are răspunderea apărării mănăstirii și previne că nu va permite nimănui să lezeze cu ceva mănăstirea care este un așezământ egiptean, amintind de protecția pe care o oferă mănăstirii însuși Mohamed. Atât respectivul șef de trib, cât și avocatul sfintei mănăstiri au dezmințit că există încălcări sau schimbări de toponimii și că s-a schimbat statutul acordării de vize de intrare și ieșire pentru străinii care au ca destinație sfânta mănăstire. Însă chiar și Departamentul Monumentelor Religioase Islamice și Creștine ale Ministerului Egiptean de Antichități s-a grăbit să ofere protecție sfintei mănăstiri subliniind că este monument egiptean, unde creștini, egipteni și străini, își exercită îndatoririle lor religioase. Și Biserica Egipteană Coptă, printr-un amplu articol din ziarul ei Watani, a apărat cu elocvență sfânta mănăăstire. În articolul menționat se arată că sfânta mănăstire cu cei 37 de monahi ai ei cu greu ar putea constitui o amenințare pentru siguranța Egiptului și consemnează declarațiile Arhiepiscopului Sinaiului potrivit cărora că monahii nu au schimbat nici toponimia, nici nu alterează istoria, ci protejează sfintele locuri și antichitățile Sinaiului.

La un congres care a avut loc recent în Cairo, generalul Ahmed Ragai a încercat din nou să dea glas unei provocări împotriva monahilor greci ocupanți, însă a primit un răspuns ferm din partea unor ofițeri egipteni, dar și din partea reprezentantului sfintei mănăstiri, Monahul Grigorie, care a relatat fapte ce demonstrează patriotismul monahilor sfintei mănăstiri și a explicat că ridicarea steagului elen alături de cel egiptean are loc pe durata sărbătorilor și beneficiază de acordul autorităților locale.

Amenințările lansate împotriva sfintei mănăstiri impun intervenția imediată a Atenei atât pe lângă Guvernul Egiptean, ca să ceară măsuri crescute de protecție a mănăstirii și a monahilor, dar și pe lângp organizațiile internaționale, ca să fie sensibilizată Comunitatea Internațională și să fie prevenită orice amenințare împotriva unui așezământ monahal aparținând culturii universale și unul dintre cele mai însemnate locuri de pelerinaj pentru creștinism.

Sfânta Mănăstire a Sfintei Ecaterina din Sinai, care se află lângă Muntele lui Moise, constituie un monument al moștenirii culturale universale, a fost întemeiată de Împăratul Iustinian și din 649 d.Hr. găzduiește reședința arhiepiscopiei locale, care, datorită caracterului istoric al mănăstirii, a devenit autocefală. Numele Sfintei Ecaterina a fost adăugat atunci când în biserică au fost aduse spre păstrare și închinare moaștele sale. Egiptenii, din perioada fatimizilor până în epoca mamelucilor, au recunoscut privilegii pentru mănăstire, în timp ce sultanul Saladin o oferit mănăstirii un venit bogat atunci când a vizitat-o, ca să răsplătească refuzul monahilor de a-l găzdui pe regele cruciat al Ierusalimului, Balduin I, în 1116, când acesta a întreprins o campanie în Sinai. De atunci și până la Războiul celor șase zile din zilele noastre, sfânta mănăstire i-a susținut pe egipteni, iar pe durata ocupației israelitene a Sinaiului, Arhiepiscopul Sinaiului, kir Damian, îi încuraja pe șefii triburilor din zonă să nu accepte vânzarea terenurilor lor israelitenilor și și-a continuat eforturile ca să determine populația locală de a respinge proiectul israelitean de internaționalizare a Peninsulei Sinai.

În sfânta mănăstire se păstrează semnul biblicului rug aprins, iar biblioteca găzduiește una dintre cele mai mari colecții de texte vechi, dar și o colecție unică în lume de icoane, dat fiind și faptul că iconoclasmul nu a ajuns până în Sinai…

 Orthódoxos Týpos, 11 aprilie 2014, nr. 2018, p. 8

Traducere Anna Theodorou (G.O.)

Graiul Ortodox

 Manastirea Sinai a mai fost atacată  de islamisiti și  în anul  7119 (1610) descopererirea o aflăm în

DOUA HRISOAVE DOMNESTI PENTRU MĂNĂSTIREA MĂRGINENI INCHINATĂ MUNTELUI SINAI

de Nicolae Iorga

și caracterul adevarat al epocii fanariote începătoare

Românii ce au avut mai de preț au dat lui Dumnezeu

Vedere de ansamblu asupra penitenciarului din incinta fostei mănăstirii Mărgineni, jud. Dâmboviţa

Index: 0563 ANP, Datare:1900, Localizare: Dâmboviţa, Sursa: ANIC

0563ANP[1]

Documentele sunt  de cea mai mare insemnatate, si in ce priveste cuprinsul dar si ca indicatie pentru caracterul adevarat al epocei fanariote incepatoare. INTEGRAL AICI http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/c/c8/Nicolae_Iorga_-_Dou%C4%83_hrisoave_domne%C8%99ti_pentru_M%C4%83n%C4%83stirea_M%C4%83rgineni_%C3%AEnchinat%C4%83_Muntelui_Sinai.pdf

Dupa aceea au venit inaintea Domniei Mele calugarii de la sfanta manastire a Muntelui Sinai si cu mare tanguire si jaluire ni s’au plans . . . de lipsurile de care in aceste din urma vremuri aspre sufar schiturile, ratacind ele pe toata fata pamantului si indemnandu-se cum pot ca sa se tie, si înca si ea, sfanta imparateasca si marea manastire a binecinstitorului si sfantului imparat Iustinian cel Mare, carele au facut-o in pustiu, in muntele de nepatruns al Sinaiului, unde Dumnezeu atotputernicul prin tainica aparitie pentru iubirea de oameni si pentru a darui liberarea de munca a neamului evreiesc in maracini s’a aratat lui Moise, vazatorul lui Dumnezeu, unde si lege de la Dumnezeu s’a dat prin Moise vechiului Israil. Pentru ca nu cumva in zilele noastre  sfantul locas sa se pustiasca si in chip infricosat acea mult pretioasa bogatie a credintei crestinesti sa nu dispara nici sä fie starpit cu totul acel sfant loc din pricina nenorocirilor si napastuirilor ce i se intampla in fiece zi si ceas din partea blastamatilor Saracini [nume  dat de occidentali în evul mediu musulmanilor din vestul Europei G.O.], de asemeni si a [Agarenilor – turci mahomedani G.O.], fiilor fara Dumnezeu, la aceasta cu plansul si jaluirea acestora despre nenorocirile lor, au cazut cu fetele la pamant inaintea Domniei Mele, rugandu-se ca Domnia Mea sa am a indemna pentru iubirea lui Dumnezeu pe mai sus scrisul, credinciosul si cinstitul nostru boier, panul Nistor Ureache, Marele Vornic, ca sä faca aceasta sfanta biserica, manastire si metoh sfintei marei manastiri a Sinaiului, ca, inca cu mila lui Dumnezeu, din manile dumnealui si din miluirea lui sa aiba a castiga pentru ea ce e bun, si milostenii de la crestini, spre ajutorarea si intarirea acelui sfant lacas, zicand ca si Domniei Me le mare pomenire ii va fi de aceasta.

Pentru aceasta Domnia Mea de a lor adevarata a lor jeluire si de a lor ruga cu lacrimi si ale lor adevarate vorbe despre nenorociri ale celui sfant si dumnezeiesc loc ne-am indurat foarte […].

[…]cu toate cate trebuiesc in ea, si cu dugheni, si cu toate cate se vad, si cu vii si sate si dobitoace si cu toate ce trebuesc unei sfinte manastiri[…]

[…]denpreuna cu toate avutiile ei, mutatoare si nemutatoare, si cu toate veniturile, adeca : cu mosii, cu vii, cu sate, cu mori, cu Rumâni, cu Tigani, cu dobitoace, cu stupini, cu zeciuialele bolovanilor sarii de la ocna Telega, dupa obisaiul cel vechiu, si cu vinariciurile si cu banii ce sa afla gata si cu datoriile ce sant cu zapise si cu vasele ceale de argint si cu cealialalte sfinte odoara si odajdii bisericesti si aramuri si cu tot fealiul on cu ce ar fi de trebuinta sfintii manastiri, dupa catastihul manastirii, carele iaste iscalit de noi si de preasfintitul Mitropolit al Ungrovlahiei, sa fie aceastia toate inchinate intru slava si lauda marelui Dumnezeu si intru veacnica pomenire a noastra[…]

Documente din epoca fanariotă: cu stemele reunite ale Moldovei și Țării Românești, și cu icoanele   Sfintei Ecaterina și Moise din Vechiul Testament

6 martie 1731, Bucureşti. Mihail Racoviţă voievod întăreşte mânăstirii de la Sinai privilegiul să ia o sumă din vama cea mare

12 martie 1734, Bucureşti. Grigore al II-lea Ghica voievod acordă scutiri de dări mânăstirii Mărgineni

30 octombrie 1819, Bucureşti. Alexandru Suţu voievod întăreşte mânăstirii Sf. Ecaterina vinăriciul din Soci şi scutiri de dări

Sursa: http://tiparituriromanesti.wordpress.com/2012/06/28/documente-din-epoca-fanariota-cu-stemele-reunite-ale-moldovei-si-tarii-romanesti/

Informații despre Mănăstirea Mărgineni

                        Manastirea Margineni si biblioteca stolnicului Cantacuzino

Pe locul manastirii, grav afectata de cutremurul din 1838, la ordinul lui Alexandru Ioan Cuza a fost construita închisoarea Margineni, actualmente în acest loc aflându-se penitenciarul de maxima securitate Margineni.

Puţine informaţii au mai rămas despre Mănăstirea Mărgineni, care se pare că ar fi fost o ctitorie impresionantă, şi cu atât mai puţin nu am putut găsi nici un desen sau o schiţă care să o reprezinte. Rămân mărturie însă descrierile celor de au vizitat-o…

Ctitorul manastirii, Draghici Stoicev a fost una din figurile cele mai de seama ale vietii politice a Tarii Românesti din ultimele decenii ale sec. XV, fiind prezent în Sfatul Tarii ca postelnic, spatar si vornic între anii 1471-1497.

Situata pe Valea Cricovului Dulce, manastirea Margineni avea o minunata pozitie strategca, fiind aparata la nord de o culme de dealuri paduroase, iar în celelalte laturi tot de paduri nesfârsite si de nepatruns: la apus padurea Târgovistei, la sud codrii Baraganului, spre rasarit padurea Crivat.

Desi era ferita din calea ostilor, manastirea era foarte aproape de Târgoviste, resedinta voievodala, tot asa cum, traversând dealurile împadurite de la miazanoapte, se putea ajunge, în vreme de nevoie, mai lesne în Transilvania.

În anul 1654, manastirea a fost vizitata de diaconul sirian Paul de Alep, care ne-a lasat o frumoasa si interesanta descriere a manastirii de pe Cricov: „Postelnicul cladise de curând aceasta manastire, cladire ce minuneaza pe vizitatori.

Biserica manastirii are o turla înalta, acoperita cu tabla si trei altare, fiecare având deasupra o cupola eleganta. În fata portii se afla o cupola rotunda si larga cu mai multe arcade, în mijlocul acesteia este un bazin mare cu joc de ape, alimentat de un canal ce aduce apa de departe. De jur împrejurul acestei cupole sunt picturi în serie. Este un lucru care minuneaza mintea si lucrarea unui mester artist care a facut si picturile de la manastirea lui Vasile Lupu (domnul Moldovei). Toate frescele de pe ziduri sunt aurite, iar catapeteasma facuta pe lemnarie; te uimeste frumusetea picturilor sale dar este si mai frumoasa cea de pe ziduri.

Întregul interior al bisericii este aurit în întregime, aici fiind vorba si despre usa bisericii, iar interiorul este zugravit proaspat pâna în partea de sus a cupolei. Iconostasul acestei biserici, crucea rastignirii si icoanele nu poate fi asemuite cu cele de la manastirile lui Vasile Lupu.

În afara acestei biserici mari mai este înca o biserica noua, frumoasa, apoi pe rândul pridvorului chiliilor manastirii, se afla o a treia biserica. Aceasta a treia biserica da spre manastire si spre padure. E lunga, spatioasa, cu multe ferestre, cu arce rotunde. Este împodobita toata cu picturi si cu tablouri, reprezentând subiecte bine alese; la capatul ei pe perete sunt picturi înfatisând înfriosata Judecata de apoi”.

Manastirea a adapostit si importanta biblioteca a Stolnicului Constantin Cantacuzino, una dintre cele mai mari biblioteci din sec. XVII.

Stolnicul Constantin Cantacuzino, unul dintre cei mai de seama reprezentanti ai umanismului din Tara Romaneasca de la sfarsitul sec al XVII-lea si inceputul celui urmator, face parte din cunoscuta familie a Cantacuzinilor din Constantinopol, familie ce ii va forma inca de mic respectul pentru pretuirea invataturii si pentru carte. La resedinta de la Margineni, in posesia tatalui sau se afla o impresionanta colectie de carti pe care  o va lauda Del Chiaro, afirmand ca el “va zidi si bogata manastire Margineni si va avea o biblioteca frumoasa”.

In ceea ce priveste studiile in strainatate, Stolnicul a studiat mai intai la Adrianopol, apoi la Constantinopol, iar de aici s-a indreptat spre Universitatea din Padova, unul din centrele cele mai renumite din Europa in acea perioada. Dintr-o matricola padovana, aflam ca s-a inscris la 17 septembrie 1667 la Universitas  aristarum. Trebuie sa remarcam faptul ca studiile realizate in strainatate  au avut o mare contributie in formarea sa, Stolnicul venind cu o noua atitudine fata de cultura, avand modestia si simplitatea aceluia care-si cunoaste posibilitatile, dand dovada si de spirit critic, acesta fiind exigent cu sine insusi. Aceste pregatiri il pun in legatura cu mari carturari si dascali ai vremii, ca Gherasim Cretanul, Antonio dall’Acqua, Albano Albanese, si altii.

In perioada studiilor, Stolnicul a intocmit un catalog al cartilor pe care le-a achizitionat incepand cu data de 1 iulie 1667, acesta cuprinzand poemele homerice Iliada si Odiseea, versrile lui Virgiliu, Terentiu, Horatiu si Martial, si altele. Profesorul Mario Ruffini a fost cel care a acordat o atentie speciala bibliotecii stolnicului, mai ales debutului acestuia. Bazele bibliotecii au fost puse de Postelnicul Constanti Cantacuzino, tatal ce dorea sa le ofere fiilor o educatie orientata spre cultura antica si neobizantina.

Din biblioteca tatalui, al carei continut nu ne este cunoscut, fiul lui Constantin Cantacuzino a mostenit foarte putin, printre care se numara un manuscris miscelaneu grecesc care continea texte religioase si morale, si trei volume ale pastorului luteran Luca Osiander.

In componenta bibliotecii pe langa publicatiile amintite pana acum, mai intrau calendare si almanahuri, dupa cum reiese din corespondenta Stolnicului purtata cu Hrisant Notara, patriarhul Ierusalimului; apoi acele carti aduse de ostenii romani ce au participat la asediul Vienei in 1683.

Daca facem o comparatie intre biblioteca acestui mare om de cultura cu alte biblioteci umaniste, se observa faptul ca biblioteca ce ne intereseaza prezinta caracteristici importante date de organizarea acesteia dupa un sistem propriu.

Cartile, manuscrisele si periodicele provenite de la Margineni poarta pe cotor un numar de inregistrare si denumirea domeniului din care face parte, domeniu ce este mentionat in toate cazurile in limba greaca. Publicatiile au fost grupate pe formate tip editoriale, iar in cadrul fiecarui format pe domenii. In urma examinarii atente se poate observa ca biblioteca este structurata in trei departamente: carti cu caracter stiintific, carti cu caracter istoric-umanistic, carti cu caracter filozofic si teologic-religios.

Corneliu Dima Dragan a fost primul care a publicat catalogul bibliotecii stolnicului. Un rol deosebit in sistematizarea bibliotecii l-a avut carturarul strain Nicolae de Porta, secretar diplomatic la curtea lui Constantin Brancoveanu si omul de incredere al stolnicului, eforturile sale s-au concretizat prin contributiile importante la organizarea pe baze moderne a bibliotecii.

Nicolae Iorga a descoperit si publicat in anul 1910 catalogul publicatiilor achizitionate de stolnic in anii studentiei sale la Padova, iar in 1907 a prezentat pentru prima data, pe baza materialului existent, istoricul si continutul bibliotecii acestui mare om de cultura.

In Biblioteca Academiei si in alte depozite de carti, s-au identificat atat in tara, cat si in strainatate, numeroase lucrari purtand ex-librisul Stolnicului Constantin Cantacuzino. Cercetarile realizate la Arhivele Statului din Bucuresti au dus la aflarea unui catalog al bibliotecii manastirii Margineni datand din 1839 ce continea 263 de titluri de carti ce apartineau Cantacuzinilor si ctitorilor manastirii.

La finalul acestui articol, putem spune ca stolnicul fiind cunoscator al mai multor limbi straine (italiana, latina, greaca) a stiut sa se foloseasca de publicatiile pe care le avea la dispozitie, aflandu-se intr-o continua cautare, pentru a fi mai bine informat. Operele din biblioteca sa au introdus noi idei in cultura timpului sau, aflata inca in parte sub influenta bizantina. Dupa moartea sa tragica, o parte din carti au luat drumul strainatatii, iar cealalta jumatate a fost insusita de Nicolae Mavrocordat. Mai putem afirma ca aceasta biblioteca a fost prima mare biblioteca cu rasunet in intreaga Europa, iar unele dintre principiile organizarii sale au ramas valabile pana in prezent.

Sursa: http://www.comunacaragiale.ro/comuna-il-caragiale/istorie/manastirea-margineni.caragiale-ghirdoveni

Despre satul  Margineni aici: http://www.margineni.ro/trecut/biserica.html

Manastirea Sfanta Ecaterina din Muntele Sinai

Asezata la poalele muntelui Sinai, pe care odinioara Moise a primit Tablele Legii, Manastirea „Sfanta Ecaterina” este, de aproape un mileniu si jumatate, unul din cele mai celebre centre de pelerinaj ale Ortodoxiei si o cetate a spiritualitatii patristice si filocalice. Puterea cu care a traversat secolele este vizibila in arhitectura ei: un adevarat colos din piatra, zidit si pastrat aproape in forma initiala, de la imparatul bizantin Justinian cel Mare, din anii 550-551.

                    <a href='/reportaj/72399-pelerin-la-manastirea-sfanta-ecaterina-din-sinai' _fcksavedurl='/reportaj/72399-pelerin-la-manastirea-sfanta-ecaterina-din-sinai' title='Pelerin la Manastirea Sfanta Ecaterina din Sinai' class='linking auto'>Manastirea Sfanta Ecaterina - Sinai</a>

Traditia spune ca, in anul 337, sfanta imparateasa Elena a construit un sanctuar in jurul locului in care, dupa traditie, s-ar fi aflat rugul de foc ce ardea si nu se mistuia, unde Dumnezeu a vorbit prima oara cu Moise. Paraclisul a atras mii de pelerini si eremiti, ce isi cautau siguranta in pustiul Sinai, in timpul persecutiilor impotriva crestinilor.

Totusi, atacurile permanente ale triburilor nomade vecine au facut pe imparatul Justinian sa transforme, in secolul al Vl-lea, sanctuarul intr-o manastire-fortareata. El a dispus ca unul dintre arhitectii de la curte sa-i construiasca aceasta veritabila cetate, care rezista de saisprezece secole. Se spune ca imposibilitatea de a construi aceasta fortareata chiar in varful muntelui l-a iritat atat de mult pe imparat, incat acesta a dispus decapitarea arhitectului. Pentru realizarea constructiei s-au adus apoi prizonieri si sclavi dintre care multi, spune traditia, erau vlahi din zona Dunarii.

                      Manastirea Sfanta Ecaterina - Sinai

Prestanta manastirii a facut ca pana si profetul Mahomed, califii arabi, sultanii turci sau chiarj cuceritorul Napoleon, sa o ia sub protectia lor, aparand-o de eventualii pradatori. Astfel, ea nu a fost cucerita, jefuita sau distrusa niciodata in lunga ei istorie, pastrandu-si de-alungul veacurilor imaginea de loc sfant biblic, unde intelesul simbolic al evenimentelor din Vechiul Testament este descoperit si interpretat potrivit invataturii Domnului nostru Iisus Hristos.

Nu se stie cand manastirea a primit moastele sfintei Ecaterina din Alexandria si nici cum a primit numcle ei, dar este cunoscuta sub acest nume inca din primul mileniu. Monahii de aici spun insa ca moastele sfintei au fost aduse aici chiar de ingeri.

                       Manastirea Sfanta Ecaterina - Moastele Sfantului Stefan Sinaitul

Incinta manastirii este in egala masura misterioasa si impresionanta, cu pasaje si scari ce fac trecereade la un nivel la altul. In paraclisul manastirii, unde o candela este in permanenta aprinsa si in care se poate intra numai descaltat, monahii spun ca se afla locul rugului aprins, in care Dumnezeu a vorbit cu Moise. „Sfanta Ecaterina” detine una dintre cele mai celebre si mai importante biblioteci ale lumii, cu peste 3000 de manuscrise in greaca, araba, siriaca, georgiana, armeana, slavona si latina.

Unul din cele mai celebre manuscrise biblice, Codex Sinaiticus, vechi din secolul al VI-lea, provine de aici. Alt argument privind valoarea culturala a comorilor manastirii sunt operele de arta si documentele istorice, la care se adauga colectiile unice de icoane, candele de argint, mozaicuri, picturi si miniaturi, multe datand din secoleleV-VI.

Centru ortodox cu o viata monahala neintrerupta, incepand din secolul al VI-lea, Manastirea „Sfanta Ecaterina” este un monument crestin unic, unde duhul civilizatiei bizantine, demult apuse, este inca viu.

                   Manastirea Sfanta Ecaterina - Moastele Sfintei Ecaterina

http://www.crestinortodox.ro/biserica-lume/manastirea-sfanta-ecaterina-67487.html

Anunțuri