Sinodul Quinisext a fost subiectul

celei de-a 7-a Sinaxă Preoțească a Sfintei Mitropolii a Dimitriadei

PRIN CE SE DEOSEBESC SFINTELE CANOANE APOSTOLICE

DE AȘEZĂMINTELE JURIDICE SAU DE ALTĂ NATURĂ

A 7-a Sinaxă preoțească a Sfintei Mitropolii a Dimitriadei a fost dedicată Sinodului Ecumenic Quinisext. Potrivit anunțului de presă al Sfintei Mitropolii:

”Tema centrală a Sinaxei a fost Sinodul Ecumenic Quinisext, în cadrul mai larg al studiului pe care clericii Bisericii noastre Locale îl fac asupra istoriei și teologiei Sinoadelor Ecumenice.

Primul vorbitor a fost domnul Gheorghios Gavardίnas, Profesor Asistent al Facultății de Teologie a Universității Aristoteliene din Tesalonic, care a dezvoltat subiectul Istoria și Teologia Sinodului Ecumenic Quinisext. Vorbitorul a arătat că prin lucrarea legislativă a Sinodului Quinisext, întrunit la Constantinopol în 691, Părinții Sinodului nu s-au ocupat doar de combaterea moravurilor și a obiceiurilor iudaice și păgâne reactivate în epoca respectivă și de diferendele ecleziologice apărute între Bisericile locale, ci au și codificat toate dispozițiile canonice ale Bisericii. Astfel, au validat și au pecetluit, prin al 2-lea canon al Sinodului Quinisext, în afară de opera dogmatică și canonică a Sinoadelor Ecumenice și Locale, și canoanele Sfinților Apostoli și ale diferiților Părinți ai Bisericii. A atras atenția, de asemenea, că, deși Biserica Romei a fost reprezentată la Sinodul Quinisext, ea nu a recunoscut Sinodul ca fiind Ecumenic și aceasta a rămas până azi poziția oficială a Bisericii Romano-Catolice. Dimpotrivă, în Biserica Ortodoxă a Răsăritului niciodată nu au existat probleme în acceptarea canoanelor Sinodului Quinisext…. În continuare, domnul Gavardίnas a vorbit despre motivele convocării Sinodului, anume anarhia care domina în chestiunile legate de ordinea bisericească și de revigorarea concepțiilor și obiceiurilor grecești păgâne și iudaice.

A prezentat pe scurt conținutul celor 102 canoane ale Sinodului, care reglementează chestiuni precum primatul onoarei Episcopului Vechii Rome, validarea și consolidarea autocefaliei Bisericii Ciprului, întemeierea de reședințe episcopale, viața clericilor și a monahilor, simonia, cadrul canonic al căsătoriei clericilor și laicilor, protejarea spațiilor sfinte, ofranda dumnezeieștii Euharistii, postul din Păresimile Mari, îngenuncherea în duminici și altele.

Vorbitorul și-a încheiat comunicarea semnalând că valoarea operei legislative a Sinodului Quinisext este mai mult decât evidentă. Cele 102 canoane ale Sinodului au configurat decisiv dreptul canonic al Bisericii Ortodoxe și continuă până azi să constituie dispozițiile de bază ale dreptului canonic, dat fiind că, după convocarea Sinodului Quinisext, au fost emise puține canoane de către organele competente ale Bisericii.

Al doilea vorbitor a fost Părintele Grigorios Papathomás, predicator al Sfintei Arhiepiscopii a Atenei, Profesor al Facultății de Teologie din Atena, care a prezentat o comunicare cu tema: Nevoia sistematizării și modernizării dreptului canonic și bisericesc și imperativul aplicării lui corecte, pe de o parte în organizarea și funcționarea vieții bisericești, iar pe de altă parte în activitatea pastorală.

Părintele Grigorie a respins opinia destul de răspândită potrivit căreia canoanele sunt pentru Biserică ceea ce sunt legile pentru stat, știut fiind că legile sunt stabilite de instituția legislativă constituțională în fiecare stat. Pe de altă parte, canoanele sunt stabilite de către Sinoadele Ecumenice care nu sunt o instituție, ci reprezintă un eveniment extraordinar în viața Bisericii, care nu poate fi prevăzut, pentru că are dimensiune teandrică, iar nu simplu omenească. A caracterizat canoanele ca expresie a teologiei dogmatice a Bisericii, care ajută în păstorirea poporului.

Potrivit vorbitorului, Sinodul Quinisext a corectat greșeala needitării canoanelor celor două Sinoade Ecumenice precedente, V și VI, ai căror Părinți s-au supus Împăratului cu privire la needitarea canoanelor, dată fiind intenția Împăratului de a edita el seria de coduri de legi referitoare la Biserică. A fost o greșeală, așa cum a semnalat Părintele Grigorios Papathomás, pentru că problemele Bisericii nu pot fi reglementate prin legi ale statului.

Marea contribuție a Sinodului Quinisext, potrivit Părintelui Grigorie Papathomás, este aceea că prin canonul al 2-lea a eliminat spiritul juridic din canoane și a păstrat doar canoanele autentice, înlăturându-le pe cele neautentice. În ce privește canoanele apostolice, a stabilit care sunt ortodoxe și care neortodoxe, iar în ce privește canoanele patristice, a identificat texte din învățătura Părinților care prezintă interes pentru lucrarea pastorală a Bisericii și le-a dat formă canonică, în timp ce, referitor la canoanele Sinoadelor Locale, a stabilit care dintre acestea sunt canoane autentice.

În continuare, vorbitorul a subliniat cu tărie că Sfintele Canoane ale Bisericii nu au scop juridic, nici nu urmăresc îmbunătățirea condițiilor vieții sociale, deși în mod paradoxal realizează și acest lucru. ”Dacă limităm canoanele la acest scop”, a subliniat, ”alunecăm în legalismul canonic al Occidentului. Legalismul este cea mai mare problemă care a atentat și atentează la viața Bisericii de-a lungul veacurilor. Canoanele sunt indicatoare în viața Bisericii, iar nu simple cadre juridice”.

În sfârșit, a semnalat că Sinodul Quinisext a realizat o valoroasă lucrare canonică din patru puncte de vedere: a interpretat canoanele Sinoadelor Ecumenice precedente, a modificat canoane, a abrogat canoane și a înnoit canoane.

A urmat o discuție interesantă și amplă, iar rezumatul concluziilor l-a făcut Mitropolitul Dimitriadei, kir Ignatios.

Biroul de Presă al Mitropoliei Dimitriadei”.

Orthódoxos Týpos, 18 aprilie 2014, nr. 2019, p. 8

Traducere Mihail Ilie(G.O.)

Graiul Ortodox

Anunțuri