Jurământul politic și morala seculară*

imagesVLXPM6Q6

de domnul Panaghiótis N. Gkourvélos, teolog

 ”Ce, adică? Preferi un guvernant care nu depune jurământ religios, dar este cinstit și moral, sau unul care a depus jurământ religios, însă se află deja în pușcărie pentru abuzuri economice?”. Această întrebare retorică mi-a fost adresată zilele trecute de un prieten căruia mă plângeam că majoritatea miniștrilor noului guvern au depus jurământ civil, iar nu religios, pe Evanghelie.

Deși opțiunea guvernanților de a depune jurământ civil a fost întru totul respectată, nici unui creștin nu i-a plăcut că cei mai mulți membri ai noului guvern au recurs la această atitudine. După cum, dimpotrivă, o satisfacție deosebită ne-a oferit faptul că noul prim-ministru al țării este de 22 de ani fidel soției sale, în vremuri în care instituția căsătoriei se află în mare derivă. De asemenea, mare bucurie ne-a adus refuzul hotărât și bărbătesc al guvernului nou ales de a nu impune noile sancțiuni, încă mai dure, din partea Occidentului (America și Europa) împotriva Rusiei, țară soră, de aceeași credință, care nu face alt rău decât să apere drepturile naționale ale etnicilor ruși din Ucraina de Est, un teritoriu rusesc prin excelență.

Totuși, provocarea pe care a pus-o din nou pe tapet evenimentul depunerii jurământului civil de către noul guvern este o provocare a moralei seculare, o morală fără Hristos. Este vorba de marele pariu al umanismului occidental european ateu: poate fi om bun unul care nu crede în Dumnezeu, care este ateu?

Din punct de vedere istoric, morala seculară fără Hristos este vlăstarul autentic al filosofiei Iluminismului și al urmării firești a acestuia, anume cultura europeană, apuseană. De aceea, și filosofiile și actele politice insuflate de spiritul Iluminismului și ale culturii europene ale Dreptei iluminate și ale Stângii modernizate, promovează la unison modelul cetățeanului ateu, însă moral și virtuos. Vom înțelege mai bine acest lucru, dacă ne gândim că abrogarea zilei de duminică ca zi de odihnă, separarea Bisericii de Stat, eliminarea catehizării și împărtășirii școlarilor în sfânta biserică, precum și a orei de religie și, desigur, legalizarea căsătoriei homosexualilor, toate acestea constituie propuneri politice deopotrivă ale Stângii modernizate, cât și ale Dreptei iluminate. Dimpotrivă, toate societățile tradiționale dinaintea Iluminismului consideră că Dreptul și legislația lor au proveniență divină, pentru că numai așa, avându-L adică pe Dumnezeu ca obârșie, legea dobândește prestigiu și poate fi respectată. Altfel se va prăbuși ca un turn de hârtie.

Întrebarea însă rămâne: Poate un ateu să fie un om bun? Cunoaștem cu toții oameni care n-au legătură cu Biserica, dar care sunt buni și cumsecade. Cu toate astea, părerea mea smerită este că acest lucru, să fii ateu și om bun, este extrem de greu, dacă nu chiar imposibil. De ce? Voi menționa trei motive fundamentale care fac aproape imposibil, după părerea mea, desigur, ca un om care nu crede în Dumnezeu să fie bun, drept și virtuos:

           A) Primul motiv este păcatul strămoșesc. Desigur, referirea la păcatul strămoșesc îi va face pe mulți, pe cei mai mulți, să râdă ironic. Însă mărturia istoriei și experiența noastră de fiecare zi este zdrobitoare. Stăpânirea tiranică a răului în lumea noastră este o puternică dovadă direct palpabilă, cred eu, a grelei moșteniri a păcatului strămoșesc în tot neamul omenesc: ororile celor două războaie mondiale cu hecatombele de morți, lipsa de omenie a noului capitalism modern, mult mai rău decât feudalismul medieval, întrucât feudalii contemporani, ca unii ce nu au nici o credință, nu se tem de Dumnezeu, nici de iadul veșnic pentru crimele pe care le săvârșesc împotriva săracilor, pentru că și-au făcut un mod de viață din cuvântul ”Să bem şi să mâncăm, căci mâine vom muri!” (I Corinteni 15: 32), barbaria fostului comunism în Europa de Est și în Rusia, cu prigoanele dure și cu miile de ucideri împotriva celor de altă opinie și, desigur, ale creștinilor, de asemenea, brutalitatea bombardamentelor NATO și a invaziei militare americane în Serbia, în Irak și în Afganistan, toate acestea nu constituie decât câteva exemple reprezentative ale prezenței distructive a răului în istorie. Potrivit mărturiei nedezmințite: ”lumea întreagă zace sub puterea celui rău” (I Ioan 5: 19), adică sub stăpânirea Satanei. Desigur, acest lucru nu trebuie să ne facă să ne deznădăjduim, ci dimpotrivă să ne luptăm vitejește ”lupta cea bună a credinţei” (I Timotei 6: 12), deoarece avem conștiința lămurită că ”mai mare este Cel ce e în voi, decât cel ce este în lume (adică Satana)” ( I Ioan 4: 4). Totuși, puternica pornire și înclinație spre rău a omului, moștenită prin păcatul strămoșesc, face foarte dură și grea lupta pentru virtute.

         B) Ajungem acum la al doilea motiv serios care face aproape imposibil ca un om necredincios să fie un om bun: semenii noștri atei își nedreptățesc flagrant, consider eu, propriul sine, pentru că refuză factorul atotputernic care se numește dumnezeiescul Har. Tradiția Bisericii noastre adeverește cu tărie că noi, oamenii, suntem neputincioși în a face binele fără de ajutorul lui Dumnezeu. Pe limbajul teologiei, spunem că Dumnezeu lucrează, iar omul împreună-lucrează cu El pentru a împlini binele. ”Fără Mine nu puteți să faceți nimic” (Ioan 5: 5, Luca 18: 27), ne spune Hristos.

Cei trei Sfinți Ierarhi de Dumnezeu luminați sunt propovăduitori cu spirit pătrunzător ai împreună-lucrării dintre Dumnezeu și om, adică a împreună-lucrării atotputernicului Har dumnezeiesc cu voința umană, așa încât să lucrăm binele. Doar atotputernica voință dumnezeiască, dacă și noi ne asumăm lupta noastră personală, îl preschimbă pe om din lup răpitor în miel pașnic și lipsit de răutate, ne spune Sfințitul Gură de Aur.

            C) Un al treilea puternic factor inhibitor în săvârșirea binelui de către un ateu este acela că nu crede în Învierea morților, în Judecata viitoare și în răsplătirea de către Dreptul Dumnezeu a fiecăruia după faptele noastre. ”Cu adevărat, ce îl va împiedica pe hoț să fure, pe ucigaș să ucidă, pe adulterin să săvârșească adulter, ce îl împiedică în general pe vicios de la săvârșirea faptelor vicioase, dacă nu există Dumnezeu și viața veșnică de și chinul veșnic de după moarte”, atrage din nou atenția Sfântul Ioan Gură de Aur. Inversând cunoscuta lozincă anarhistă: ”Dacă există Dumnezeu, am pus-o”, noi vom scrie: ”Dacă nu există Dumnezeu, am pus-o”, fiind astfel de acord cu marele Fiodor Dostoievski care declara: ”Dacă nu există Dumnezeu, toate sunt îngăduite”.

Și înțeleptul nostru popor numește în acest sens om ca fiind ”fără frica lui Dumnezeu”, știind bine că cine nu are întru sine sfânta frică a lui Dumnezeu, acela este nemilos, capabil de ce este mai rău. Să mi se îngăduie să îmi închei cuvântul cu o spusă îndrăzneață: Cu adevărat, ce importanță ar avea să fie cineva moral și drept, când pe toți, fără deosebire, buni și răi, ne va devora moartea?

Tocmai de aceea și suntem mădulare ale Sfintei Biserici, mădulare ale Trupului lui Hristos, ca să nu ne înghită, să nu ne nimicească moartea. Uniți cu Domnul Iisus Hristos, cu Hristos cel înviat, biruitorul morții, prin Tainele Bisericii noastre, și întâi de toate prin Sfânta Spovedanie și Dumnezeiasca Împărtășanie, ne asigurăm, prin harul Domnului, de nemurirea și de veșnicia noastră personală.

images[4]Cu mijlocirile Sfinților Trei Ierarhi, Vasilie cel Mare, Grigorie Teologul și Ioan Gură de Aur, Dumnezeul cel iubitor de oameni să-și arate bunăvoința și să îi învrednicească pe noii noștri guvernanți să guverneze spre folosința patriei noastre, iar nouă tuturor să ne dăruiască ani mulți, binecuvântați și marea Sa milă, mântuire și viață veșnică.

OT, 27 februarie 2025, nr. 2059, p. 3

Traducere: Anna Theodorou (G.O.)

Graiul Ortodox

* Cuvântare ținută la sfeștania școlară de la Sfânta Biserică a Sfinților Ioan Înaintemergătorul și Ioan Rusul, 30 ianuarie 2015.

Citiți și

Constituția Eladei încotro ? Syriza a caștigat alegerile parlamentare în fața conservatorilor

https://graiulortodox.wordpress.com/2015/01/26/constitutia-eladei-incotro-astazi-syriza-castiga-alegerile-parlamentare-in-fata-conservatorilor/

Anunțuri