Încă un pas spre organizarea Marelui Sinod Panortodox

DSC_6371_w747_h800_q100

În perioada 22-27 ianuarie, la Centrul Ecumenic al Patriarhiei Constantinopolului de la Chambésy (lângă Geneva, Elveţia), a avut loc Sinaxa întâi-stătătorilor Bisericilor Autocefale, în vederea pregătirii Marelui Sinod Panortodox, programat pentru luna iunie 2016. Fiecare patriarh, arhiepiscop sau mitropolit primat a fost însoţit de câte alţi 2 ierarhi sau consilieri. Patriarhia Antiohiei, Biserica Eladei şi cea a Poloniei au fost reprezentate de delegaţi ai întâi-stătătorilor lor, care nu au putut fi prezenţi. În mod deosebit a fost remarcată prezenţa PF Rostislav, mitropolit al Cehiei şi Slovaciei, care abia recent a fost recunoscut de Patriarhia Constantinopolului. 

Şedinţa a fost deschisă de patriarhul Bartolomeu al Constantinopolului, după care a luat cuvântul fiecare întâi-stătător sau delegat, în ordinea dipticelor. Preşedintele şedinţei, Sanctitatea Sa Bartolomeu I, a salutat pe toţi participanţii, după care a vorbit despre importanţa convocării Marelui Sinod Panortodox şi a rugat pe toţi membrii Sinaxei să contribuie la stabilirea ordinii de zi a Sinodului, precum şi a regulamentului de organizare şi funcţionare a şedinţelor Marelui Sinod.

În luarea de cuvânt a patriarhului Chiril s-a vorbit despre problemele care împiedică organizarea Sinodului. Printre acestea s-au enumerat problema Bisericii Ucrainei, care este asaltată de grupări schismatice susţinute tacit de unii ierarhi ai Patriarhiei Ecumenice, dar şi conflictul dintre Patriarhia Antiohiei şi cea a Ierusalimului din cauza eparhiei Qatarului. De asemenea, patriarhul Chiril a amintit de conflictul politic dintre Rusia şi Turcia, care ar împiedica participarea ierarhilor ruşi la Sinod, dacă acesta ar avea loc în Istanbul, aşa cum a fost programat iniţial. Mai mult decât atât, diferiţi ierarhi, teologi şi laici ortodocşi din toată lumea consideră că un astfel de Sinod trebuie organizat într-o ţară ortodoxă. În final, patriarhul Chiril a propus ca toate documentele sinodale să fie supuse unei dezbateri publice, aşa cum practică Biserica Rusă cu documentele elaborate de Adunarea Intersobornicească.

La rândul său, patriarhul Daniel a subliniat importanţa convocării Sinodului şi a dezvoltării principiului sinodalităţii la nivel panortodox. Preafericirea Sa a propus ca astfel de sinoade să fie organizate cu regularitate la 5, 7 sau 10 ani – idee care a fost receptată cu mult entuziasm de mulţi teologi ortodocşi.

Tot în şedinţa de deschidere s-a discutat despre oportunitatea invitării la Sinod a unor observatori eterodocşi, în special romano-catolici, având în vedere că şi ortodocşii au participat ca observatori la Conciliul II Vatican.

Duminică, pe 24 ianuarie, în Biserica „Sfântul Pavel” a Centrului Ecumenic de la Chambésy a avut loc o Liturghie solemnă a întâi-stătătorilor, care a subliniat unitatea şi frăţietatea tuturor ortodocşilor.  

În următoarele zile s-au purtat discuţii mai concrete pe marginea regulamentului şi a ordinei de zi, iar în concluzie s-a hotărât:

1. Marele Sinod Panortodox nu se va organiza la Istanbul, în Biserica Sfintei Irina, aşa cum se stabilise anterior, ci la Academia Ortodoxă din Kolymbari, de pe insula Creta. La organizarea Sinodului trebuie să contribuie toate Bisericile Autocefale.

2. Sinodul va începe printr-o Liturghie solemnă la Biserica „Sfântul Mina” din Heraklion, capitala administrativă a insulei Creta, în ziua Cincizecimii, pe data de 16 iunie 2016, iar lucrările Sinodului vor continua până pe data de 27 iunie.

3. S-a stabilit un regulament de funcţionare a Sinodului, alcătuit din 16 puncte, care va asigura buna funcţionare a şedinţelor şi dezbaterilor. S-au purtat discuţii pe marginea „principiului consensului”, stabilit la Sinaxa anterioară din martie 2014. Patriarhul Bartolomeu a propus că, dacă o singură Biserică Autocefală nu aprobă un subiect, poziţia acesteia să fie consemnată în procesul verbal, dar documentul să fie considerat aprobat. Biserica Rusă şi cea a Georgiei insistă însă pe ideea unui „consens absolut”.

4. S-au exclus de pe ordinea de zi trei subiecte ale agendei iniţiale: dipticele, modul de proclamare şi recunoaştere a autocefaliei şi problema calendarului. Acestea necesită dezbateri suplimentare şi vor fi analizate la o şedinţă ulterioară a Sinodului. Au rămas în vigoare celelalte subiecte care au fost dezbătute la această Sinaxă: organizarea diasporei, proclamarea şi recunoaşterea autonomiei, probleme legate de căsătorie, postul în condiţiile actuale, relaţiile Bisericii Ortodoxe cu alte confesiuni şi misiunea ortodoxă în lume.

5. În scurt timp, documentele elaborate de comisii şi finalizate la această Sinaxă vor fi publicate, iar de reacţiile avizate pe marginea lor se va ţine seama la şedinţele Sinodului. 

6. La şedinţele formale de deschidere şi închidere ale Sinodului vor participa câte un reprezentant al confesiunilor creştine eterodoxe (vechi-orientali, romano-catolici şi protestanţi), cu rol de observatori. La şedinţele efective ale Sinodului vor participa doar reprezentanţii celor 14 Biserici Autocefale recunoscute de toată lumea ortodoxă. 

***

În paralel cu această Sinaxă diferiţi clerici, teologi şi simpli laici din Biserica Ortodoxă semnează petiţii care să împiedice organizarea acestui Sinod Panortodox. Unii îl consideră pur şi simplu inutil, iar alţii văd în el un pas pregătitor pentru sfârşitul lumii. Am încercat să urmăresc abordarea celor se împotrivesc acestui Sinod şi în afară de sperietori anti-ecumeniste ieftine n-am văzut nici un argument serios, mai ales că principiul consensului exclude careva reforme radicale în Ortodoxie. Nimic special la acest Sinod nu se poate întâmpla! Pe de altă parte, această fobie este un bun prilej pentru episcopatul fiecărei Biserici Autocefale de a se întreba de ce poporul nu are încredere în el?!

Apropo, o anumită neîncredere există chiar şi între episcopi, în special faţă de patriarhi. De exemplu, ierarhii din Ucraina doreau să se întâlnească în aceste zile la un sobor arhieresc, pentru a cere Marelui Sobor Arhieresc al Bisericii Ortodoxe Ruse să nu participe la Sinodul Panortodox. Însă soborul de la Kiev nu a avut loc, pentru că „patriarhul Kiril l-a rugat pe mitropolitul Onufrie al Kievului să-l însoţească la Sinaxa de la Geneva”. Astfel devine clar că ierarhii Bisericii Ruse, printre care vor fi şi câţiva ucraineni, vor participa la Sinodul din Creta.

În zilele următoare va avea loc Soborul Arhieresc al Bisericii Ruse care va stabili probabil şi componenţa nominală a delegaţiei din 24 de ierarhi la Sinodul Panortodox. Acelaşi lucru îl vor face în curând şi celelalte Sinoade ale Bisericilor Autocefale.

Unii analişti nu exclud şi scenariul boicotului Sinodului din Creta de către ruşi, pe motiv că acesta ar putea să aducă la schisme interne în sânul Patriarhiei Moscovei. În cazul acesta, implicarea activă a patriarhului Kiril la Sinaxa de la Chambésy ar fi un argument în plus că „ruşii au vrut, dar n-au putut”…

Materialul a fost alcătuit după diverse surse precum:
romfea.gr, basilica.ro, patriarchia.ru, ş.a.

Sursa: http://www.teologie.net/2016/01/28/inca-un-pas-spre-organizarea-marelui-sinod-panortodox/

Anunțuri