Decizia finală a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Bulgare cu privire la Sinodul din Creta – rezumat

Sinodul din Creta nu este nici Mare, nici Sfânt, nici Pan-Ortodox”

bulgaria-

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Bulgare a emis decizia finală cu privire la Sinodul din Creta și a documentului „Relațiile Bisericii Ortodoxe cu restul lumii creștine”. Într-o decizie unanimă cu întreaga ierarhie prezentă la întâlnire, care a avut loc pe 15 Noiembrie 2016, Sfântul Sinod: 

СТАНОВИЩЕ на Св. Синод относно Събора в Крит (2016) и текста „Отношенията на Православната Църква с останалия християнски свят”

http://www.bg-patriarshia.bg/news.php?id=220554

  1. A reamintit că pe 1 Iunie a solicitat o amânare a Sinodului și că ulterior alte trei Biserici Ortodoxe Locale Autocefale i-au urmat (Patriarhia Antiohiei, a Georgiei și a Rusiei).

  2. A consemnat de asemenea că, în timp ce reprezentanți ai media și ai diferitelor grupuri religioase heterodoxe au fost invitați să participe atât activ, cât și ca observatori la Sinod, reprezentanții Bisericii Ortodoxe din America, recunoscută ca Biserică Autocefala de către Patriarhia Bulgariei, nu au fost invitați să asiste, nici măcar ca observatori.
  3. A observat că, referitor la documentul „Relațiile Bisericii Ortodoxe cu restul lumii creștine”, un grup numeros de ierarhi a refuzat să semneze documentul, printre care s-au aflat și teologi ortodocși renumiți.
  4. Decizia Sfântului Sinod a abordat în detaliu câteva secțiuni problematice ale documentului sinodal:
    1. Referitor la paragraful 4 al documentului, Sfântul Sinod explică aceea căînțelesul rugaciunii Bisericii pentru „unitatea tuturor” nu este o recuperare a unității cu alți creștini, ca și cum unitatea s-ar fi pierdut în Biserică, ci mai degrabă reîntoarcerea în sânul Bisericii prin botez, mirungere și Sfânta Euharistie a acelora care au căzut. Mai mult, spune Sfântul Sinod, Biserica Ortodoxă nu poate accepta diferitele conceptii ale acestei unități care există printre heterodocși, precum teoria „bisericii invizibile”, „teoria ramurilor”, „egalitatea confesiunilor”, sau proaspăt numita „teologie a botezului” care susține o unitate primordială într-un „botez comun”. Sfântul Sinod a declarat că toate aceste teorii pot fi asimilate înțelegerii „harului creat” a Duhului Sfânt, o idee pe care Biserica a condamnat-o ferm. Și, în încheiere, învățătura regăsită în Hotărârea despre Ecumenism al Conciliului II Vatican este rezumată și respinsă ca fiind o expresie ale acelorași puncte de vedere eronate, regăsite în teoriile mai sus menționate.
    2. Cu privire la paragraful 5 al documentului, și în special referitor la mențiunea că Biserica Ortodoxă este implicată în inițiative ecumenice „cu scopul de a căuta” o „unitate a tuturor Creștinilor”care s-a pierdut, Sfântul Sinod o consideră ca inacceptabilă și inadmisibilă, dat fiind faptul că Biserica Ortodoxă nu și-a pierdut niciodată unitatea. Mai bine spus, schismele și ereziile care au apărut s-au îndepărtat de Biserică, fără această credință că Trupul lui Hristos își poate pierde vreodată integritatea ontologică primordială – o unitate indisolubilă care implică inseparabilitatea ontologică a ipostasului lui Hristos.
    3. Cu privire la mult discutatul paragraf 6, Sfântul Sinod vede fraza „Biserica Ortodoxă acceptă numele istoric al altor Biserici și Confesiuni Creștine Heterodoxe care nu sunt în comuniune cu ea”, ca fiind în conflict cu paragraful 1 al aceluiași document, care spune că Biserica Ortodoxă este Cea Una. Dogmele și canoanele Bisericii fac imposibilă susținerea ideii existenței mai multor biserici.Ca atare, aceasta frază este vazută ca fiind în conflict cu paragraful 2 al documentului, și anume: „Biserica Ortodoxă alcătuiește unitatea Bisericii în baza zidirii ei de către Domnul nostru Iisus Hristos, a comuniunii Sfintei Treimi și a Tainelor Bisericii. Această unitate este exprimată prin succesiunea apostolică și tradiția Sfinților Parinți și se trăiește în cadrul Bisericii până astăzi”. Sfântul Sinod nu consideră că acceptarea „numelui istoric” și a explicației conform căreia confesiunile heterodoxe nu sunt în comuniune cu Biserica Ortodoxă, salvează documentul de eroare. Mai degrabă, acceptarea numelui implica obligatoriu acceptarea realității pe care o exprimă numele. Dacă semnatarii documentului au înțeles că acceptarea „numelui istoric” nu a fost gândită să corespundă unei realități istorice, de exemplu nu s-a intenționat să se spună că se referă la biserici, atunci ar fi trebuit să menționeze acest lucru. Altfel, se presupune recunoașterea existenței unor biserici, altele decât cea Una, Biserica Ortodoxă, care este în clară contradicție cu paragraful 1 și cu primele cuvinte ale paragrafului 6 (aceea că Biserica este Una și Ortodoxă).
    4. Cu privire la paragraful 12, Sfântul Sinod vede afirmația:„în dialogurile teologice scopul comun al tuturor este restaurarea unității în credință adevărată și dragoste” ca fiind prea simplistă și nereprezentativă pentru variatele dimensiuni ale procesului. Unitatea implică unitate în credință, unitate în gândire și acțiune, în acord cu definițiile dogmatice și cu canoanele bisericești care au fost aprobate de Sinoadele Ecumenice, precum și în relație cu tradiția liturgică și viața Bisericii în Duhul Sfânt. Calea obținerii unității este prin pocăință, mărturisirea credinței Ortodoxe și botez.
    5. Referitor la paragraful 12, Sfântul Sinod sugerează că în fraza: „Perspectivele conducerii dialogurilor teologice … sunt întotdeauna determinate pe baza … criteriilor canonice ale Tradiției Bisericii deja stabilită,”expresia „Tradiția Bisericii stabilită” ar trebui înlocuită cu „tradiția Bisericii Ortodoxe”.
    6. Referindu-se la impresia generală dată de documentul „Relațiile…”, Sfântul Sinod susține că există multe expresii și termeni neclari și incoerențe cu privire la sfera bisericească. Mai mult, Sfântul Sinod sugerează că textul nu formulează clar obiectivul principal și principiile întemeietoare ale diferitelor dialoguri și angajări în ecumenism, adică întoarcerea heterodocșilor în sânul Bisericii Ortodoxe.Mai curând, textul și, în special paragraful 16, legitimează „Consiliul Mondial al Bisericilor” la care, din fericire, Biserica Ortodoxă Bulgară a renunțat să mai participe acum mult timp, spune Sfântul Sinod.
    7. De asemenea, Sfântul Sinod identifică o problemă în ceea ce vede menționat de-a lungul documentului (paragrafele 9, 10, 11, 12, 13, 14 și 15), ca fiind o exagerare a modului în care ar trebui conduse anumite dialoguri.
    8. În final, cu privire la paragraful 22, care menționează că „păstrarea adevăratei credințe Ortodoxe este asigurată doar prin sistemul sinodal,” Sfântul Sinod susține mai degrabă că etalonul final pentru acceptarea Sinoadelor Bisericii este conștiința dogmatică vigilentă a întregii plerome Ortodoxe (Trupul întreg).Acesta menționează că Sinodul Ecumenic nu oferă o corectitudine automată sau mecanică a credinței celei trăite de creștinii ortodocși.

În concluzie, Sfîntul Sinod reia si rezuma decizia luată, declarând că nu consideră Sinodul din Creta ca fiind nici mare, nici sfânt sau pan-Ortodox, oferind următoarele motive și explicații:

  1. Din pricina absenței anumitor Biserici Autocefale și din cauza diversiunilor organizatorice și a erorilor teologice. Cu toate acestea, Sfântul Sinod apreciază eforturile făcute în direcția implementării de către toți organizatorii și participanții.
  2. După atente cercetări ale documentelor adoptate de Sinodul din Creta, Sfântul Sinod a ajuns la concluzia că acestea conțin devieri de la tradiția Ortodoxă, tradiția dogmatică și canonică a Bisericii și de la spiritul și litera Sinoadelor Ecumenice și Locale.
  3. Sfântul Sinod consideră că este necesar ca documentele adoptate de Sinodul din Creta să constituie subiect al unor examinări și discuții teologice viitoare, cu o perspectivă a modificării, editării, corectării și/sau înlocuirii cu documente noi, în spiritul și tradiția Bisericii.

Biserica Ortodoxă Bulgară este un membru integral și viu al Bisericii cea Una, Sfântă, Sobornicească și Apostolească. Ca parte a Trupului lui Hristos, Biserica Ortodoxă Bulgară va continua să se afle în comuniune frățească, Euharistică, spirituală, dogmatică și canonică cu toate celelalte Biserici Ortodoxe Locale, atât cu cele care au participat la Sinodul din Creta, cât și cu cele care au absentat. Biserica nu este o organizație seculară, ci un organism divino-uman. Biserica nu este și nu ar trebuisă fie influențată în Calea și Viața Sa de interesele politice și sociale și respectivele lor divizări. Capul Său este însuși Domnul nostru Iisus Hristos, care este „Calea, Adevărul și Viața”.

În final, principiile autocefaliei și sobornicității în viața Bisericii nu doar că nu se contrazic, ci chiar se completează reciproc, izvorând unul din celălalt, fiind într-o unitate completă.

Traducere pentru Cuvantul Ortodox de r.m

 orthodoxethos.com

(Următoarele reprezintă un rezumat al Deciziei și nu reprezintă traducerea oficială. Așteptăm în curând o traducere completă în limba engleză)

http://www.cuvantul-ortodox.ro/recomandari/2016/11/30/biserica-bulgariei-respinge-categoric-si-dur-sinodul-din-creta-indeosebi-documentul-ecumenist-sinodul-bulgaresc-acuza-devieri-de-la-traditia-dogmatica-dar-reafirma-pastrarea-comun/

Anunțuri