(Video) În prezența Episcopului de Zalău Academicianul Aurel Pop demască falsificarea istoriei românilor scrisă de Lucian Boia

Despre falsificarea istoriei la români

 phpthumb_generated_thumbnailjpegLUCIAN BOIA, născut în Bucureşti la 1 februarie 1944, este profesor la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. Opera sa, întinsă şi variată, cuprinde numeroase titluri apărute în România şi în Franţa, precum şi traduceri în engleză, germană şi în alte limbi. Preocupat îndeosebi de istoria ideilor şi a imaginarului, s-a remarcat atât prin lucrări teoretice privitoare la istorie (Jocul cu trecutul. Istoria între adevăr şi ficţiune) şi la imaginar (Pentru o istorie a imaginarului), cât şi prin investigarea consecventă a unei largi game de mitologii (de la viaţa extraterestră şi sfârşitul lumii până la comunism, naţionalism şi democraţie). A adus, de asemenea, noi interpretări privitoare la istoria Occidentului, a Franţei şi a Germaniei. În 1997, lucrarea sa Istorie şi mit în conştiinţa românească a stârnit senzaţie şi a rămas de atunci un punct de reper în redefinirea istoriei naţionale.

Academicianul Ioan-Aurel Pop, rectorul Universității „Babeș-Bolyai”(UBB) din Cluj Napoca, a comentat afirmațiile făcute de profesorul Lucian Boia în cartea sa „Primul Război Mondial. Controverse, paradoxuri, reinterpretări” (Humanitas, 2014), cum că românii ardeleni nu ar fi dorit Unirea înfăptuită la 1918.
 
La pagina 81 a cărții apărute anul trecut, Lucian Boia scrie: „Până la urmă, doreau sau nu unirea cu România? Să zicem că da, dar nu mai mult decât își doreau rămânerea în interiorul unei monarhii habsburgice reformate. Unirea cu România aparținea unei istorii virtuale, unui viitor posibil, dar încă nelămurit. În plan concret, mișcarea națională a românilor din Transilvania nu a acționat în sensul unirii cu România, ci strict, mai întâi, în vederea restaurării autonomiei Transilvaniei, apoi a obținerii deplinei egalități de drepturi în interiorul Ungariei”.
Ideea năstrușnică despre faptul că românii ardeleni nu ar fi dorit Unirea a fost reiterată recent numai de istoricul bucureștean Lucian Boia, care confundă intenționat partea cu întregul, transformă minoritatea în majoritate și face din anumite voci izolate opinie publică”, a spus Ioan Aurel Pop într-un interviu din Adevărul.
 
Academicianul susține că Lucian Boia falsifică istoria, din dorința de câștig facil.
 
„Îi reproșez faptul că din dorința de câștig facil, de simpatie din partea unui public neavizat, el falsifică istoria, datele istorice. Pleacă de la niște argumente care sunt în inferioritate, ca număr, nu pot demonstra voința majorității, cu alte cuvinte, culege argumente pro domo. Iar în istorie poți să găsești argumente pentru orice idee, însă dacă generalizezi falsifici prin metodă proastă. Metodele istoricului sunt verificate, ele trebuie aplicate. El a și declarat că nu aplică metodele istorice pentru că ar fi depășite”, declară rectorul clujean.
 
Mai mult, Lucian Boia este acuzat de incompetență.”Nu știe să citească un document în latină, slavonă, greacă. Toată expertiza lui istorică vine din sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. Nu e un istoric al timpurilor de demult, preia de la unii și de la alții”, conchide Pop.
 
Despre relațiile dintre români și maghiari, Ioan-Aurel Pop susține că cei din urmă au lansat ideea că de fapt, transilvănenii au fost amăgiți de la București.
„Fruntașii ungari care au combătut unirea – unii dintre ei – nici măcar nu mai negau majoritatea românească a Transilvaniei, dar spuneau că gloata nu conta, ci doar «națiunile superioare», elita elevată și stilată! (…) Această mentalitate s-a diminuat mult de-a lungul timpului, dar nu a încetat cu desăvârșire, în anumite cercuri politice ungare, nici astăzi. În disperare de cauză, tot o latură a intelectualității ungare a lansat și ideea că românii ardeleni s-au lăsat amăgiți de unii lideri de-ai lor, formatori de opinie, îndoctrinați la București și că așa s-ar fi făcut unirea; că românii de sub oblăduirea ungară îi iubeau, de fapt, pe grofii maghiari, care se purtaseră cu ei în chip ocrotitor, ca niște părinți! (…) Azi, când ignoranța este tot mai mare, unii noi ideologi scot de la naftalină astfel de idei, cultivând intenționat confuzii”, consideră Ioan-Aurel Pop.  În opinia lui Pop, anul 1918 trebuie văzut ca „ora astrală a românilor” și „a pune această imensă facere sub semnul întrebării este aberant”. „La 1918 s-a împlinit voința națională. Dacă unii au fost contra Unirii, era normal să fie așa. Nicăieri nu s-au edificat statele naționale altminteri”, a încheiat reputatul istoric.
 
Ioan-Aurel Pop este istoric specializat pe Epoca Medievală, academician. Este autor a peste zeci de cărți și studii, ediții de izvoare istorice, tratate și manuale universitare. A fost distins cu Premiul George Barițiu al Academiei Române (1991). Este membru în mai multe comisii internaționale de profil.
Lucian Boia a fost profesor al Facultății de Istorie a Universității București, ajuns chiar secretar cu propaganda al PCR pe facultate.A fost secretar general și vicepreședinte (1980-1990) al Comisiei internaționale de istorie a istoriografiei.
Titlu Editura An Pagini
Balcic. Micul paradis al României Mari[r 4][r 5] Humanitas 2014 224
Capcanele istoriei
Elita intelectuală românească între 1930 și 1950
Humanitas 2011, 2012, 2013 384
Cum s-a românizat România Humanitas 2015 144
De ce este România altfel?[r 1][r 2][r 3]
Ediție adăugită
Humanitas 2012, 2013 160
Dosarele secrete ale agentului Anton[r 8]
Petru Comarnescu în arhivele Securității
Humanitas 2014 292
Două secole de mitologie națională Humanitas 1999, 2002, 2008,
2011, 2012
136
Eugen Brote (1850–1912)
Destinul frânt al unui luptător național
Litera (1974),
Humanitas (2013)
1974, 2013 312
Evoluția istoriografiei române Universității din București 1976 377
Explorarea imaginară a spațiului Humanitas 2012 240
Franța, hegemonie sau declin? Humanitas 2010, 2012 236
Germanofilii
Elita intelectuală românească
în anii Primului Război Mondial
Humanitas 2009, 2013, 2014 424
Între înger și fiară
Mitul omului diferit din Antichitate
până în zilele noastre
Humanitas 2004, 2011 260
Istorie și mit în conștiința românească Humanitas 1997, 2000, 2002, 2005,
2010, 2011, 2012
412
Istoriile mele
Eugen Stancu în dialog cu Lucian Boia
Humanitas 2012 216
Jocul cu trecutul
Istoria între adevăr și ficțiune
Humanitas 1998, 2002, 2008, 2013, 2015 162
Jules Verne
Paradoxurile unui mit
Humanitas 2005, 2014 284
Mihai Eminescu, românul absolut
Facerea și desfacerea unui mit
Humanitas 2015 224
Mitologia științifică a comunismului Humanitas 1999, 2005, 2011 236
Mitul democrației Humanitas 2003, 2007, 2013, 2015, 2016 172
Mitul longevitatii
Cum să trăim 200 de ani
Humanitas 1999 184
Mituri istorice românești Universității din București 1995  
Miturile comunismului românesc Universității din București
(1995, 1997),
Nemira
(1998)
1995, 1997, 1998 371
Napoleon III cel neiubit Humanitas 2008, 2014 260
Occidentul
O interpretare istorică
Humanitas 2007, 2013 240
Omul și clima
Teorii, scenarii, psihoze
Humanitas 2005, 2015 188
Pentru o istorie a imaginarului Humanitas 2000, 2006 224
Primul Război Mondial[r 6][r 7]
Controverse, paradoxuri, reinterpretări
Humanitas 2014 120
România, țară de frontieră a Europei Humanitas 2002, 2005, 2007, 2012, 2015 348
Sfarsitul lumii. O istorie fara sfarsit Humanitas 2007 272
Sfârșitul Occidentului?
Spre lumea de mâine
Humanitas 2014 128
Strania istorie a comunismului românesc
(și nefericitele ei consecințe)
Humanitas 2016 240
Suveranii României. Monarhia, o soluție?[r 9] Humanitas 2014 112
Tinerețe fără bătrânețe Humanitas 2006 216
Tragedia Germaniei. 1914-1945 Humanitas 2010, 2012, 2015 144
Un joc fără reguliDespre imprevizibilitatea istoriei Humanitas 2016 112

Surse: http://www.activenews.ro/cultura-istorie/Lucian-Boia-acuzat-GRAV-de-academicianul-Ioan-Aurel-Pop-Din-dorinta-de-castig-facil-falsifica-istoria.-Nu-stie-sa-citeasca-un-document-in-latina-slavona-sau-greaca-127492

și

https://ro.wikipedia.org/wiki/Lucian_Boia

Anunțuri