Prima pagină

Artă Bizantină

În această pagină veți putea afla informații despre pictură, muzică și arhitectură bizantină, și nu numai…

*1. Marele Profesor de Maiestrie Psaltică Vasilos Nonis https://graiulortodox.wordpress.com/2010/12/16/o-stea-langa-o-alta-stea/

 *2. Cursuri gratuite de psaltică la Școala de Muzică Bizantină a Mitropoliei  Kifisiei, Amarusiu și Oropou condusă de Pr. Xristos Kiriakopulos https://graiulortodox.wordpress.com/2012/10/22/scoala-de-muzica-bizantina-a-mitropoliei-kifisiei-amarusiu-si-oropou-condusa-protopresviterul-xristos-kiriakopulos/

*3. Interviu cu iconarul si protopsaltul Sorin Albu, Asistent Universitar la Artele Plastice din Cluj-Napoca: “Cum ne putem raporta la arta bizantină în contemporaneitate si scopul acesteia”

https://graiulortodox.wordpress.com/2014/04/26/cum-ne-putem-raporta-la-arta-bizantina-in-contemporaneitate-si-scopul-acestei-arte/
*4. Cât de bizantini mai suntem?
https://graiulortodox.wordpress.com/2014/04/26/cat-de-bizantini-mai-suntem/
*4. Ziarul turcesc „Sabah”: „Biserica Ortodoxă a Maicii Domnului din Constantinopol, ultima speranță a turcilor musulmani !”
https://graiulortodox.wordpress.com/2013/04/17/ziarul-turcesc-sabah-biserica-ortodoxa-a-maicii-domnului-din-constantinopol-ultima-speranta-a-turcilor-musulmani/
 
*5.  (Video) Muzica clasică laică a Constantinopolului în tradiția muzicală eccleziastică Bizantină
https://graiulortodox.wordpress.com/2015/04/23/video-muzica-clasica-laica-a-constantinopolului-in-traditia-muzicala-eccleziastica-bizantina/

*6. Dialog cu cercetătorul Florin Marinescu

 

*7. Douăzeci de ani pe Muntele Athos. Românii, sprijinitori ai comunității athonite

 

*8. 25.000 de documente românești la Muntele Athos

 

*9.  Tradiţiile spirituale româno-athonite şi moştenirea Sfântului Munte în România

 

*10. Românii şi Muntele Athos. Cercetări în arhivele athonite

 

* 11. CĂRŢI ROMÂNEŞTI DIN BIBLIOTECA MĂNĂSTIRII ATHONITE SFÂNTUL PAVEL (1688 – 1984)

 

*12. Documentele românești de la Muntele Athos – Scurta descriere a (redusei-86) arhive românesti de la Dionisiu (Mănăstirea Hotărani, fost metoh al mânăstirii Dionisiu de la Muntele Athos)

 

13* Duhovnici Români la Athos: Ieroschimonahul Gherasim Sperchez din Capsala

 

 

14*  (Video) Rapsodia Bizantină: Crucea neamului, Kosma Etolianul

15* Fragment din Epistola Bizantină a Părinţilor Aghioriţi către împăratul Mihail Paleologul cu mărturisirea de credinţă împotriva uniaţiei de la Lyon (1272-74). Întreruperea pomenirii Patriarhul Ioannis Vekkos al XI-lea

16*  Ne îndreptăm oare către o a treia cădere? Mai gravă decât cucerirea Constantinopolului de către cruciați (1204) sau turci (1453), este lepădarea grecilor de însăși credința și identitatea lor* 264

17* Căderea Constantinopolului (de la 1204) şi consecinţele ei de Protopresbiter Gheórghios Metallinós

18* Omilia parintelui Teodor Zisis despre caderea Constantinopolului si panerezia ecumenista (Catedrala din Constanta)

19* De ce Bizanțul împiedica alegerea unui Episcop Ortodox al Romei?PLAN DE COMBATERE A EREZIEI PAPISMULUI

 20* George Murnu: Importanţa clasicismului antic şi în special a limbei şi literaturii eline la români (1896)

21* O pledoarie inedită a lui George Murnu pentru clasicismul greco-roman la Seminarul Veniamin din Iași (1896)

22* Termenii vocabularului monahal atonit. [Patericul Sfântului Munte, Monahul Andrei Aghioritul]

23* Constantin Brâncoveanu – diplomat, domnitor, martir şi sfânt – de academician Constantin Bălăceanu-Stolnici

24*  Conferinta (Transcript): „Constantin Brăncoveanu – diplomat, domnitor, martir și sfânt, 22 mai 2014” Invitat academicia Balcean-Stolnici

25* DOUA HRISOAVE DOMNESTI PENTRU MANASTIREA MARGINENI INCHINATA MUNTELUI SINAI – și caracterul adevarat al epocii fanariote incepatoare

26*  Fanatici islamiști calomniază Sfânta Mănăstire a Sfintei Ecaterina din Sinai

27*  Pustia Davit-Gareji. Povestea vechiului complex monahal georgian- CELE 20 DE MĂNĂSTIRI- INEDIT

 

28* 

                             ARTĂ BIZANTINĂ

Muzica bizantină, arta, literatură populară și poezia cultă aproape în întregime gravitau in jurul religiei, erau concentrate în biserica sau erau în dependența de serviciul liturgic.

LITERATURA

Literatura bizantină s-a format sub influența creștinismului si a antichitatii grecești. Scriitorul va manifesta o predilectie constantă pentru aluziile mitologice. Cultul literaturii este principal, dar sursele de informație sunt bogate, variate, incluzând și subiecte, teme sau motive literare orientale, precum și aspecte pitorești din viața bizantina.
Sunt multe genuri literare: povestiri, biboliografi, opere de retorică, amintiri, satire, romane, etc. Astfel, Theodorus II Lascaris a fost un cunoscut scriitor de satire.
Caracteristica cea mai evidenta a literaturii bizantine este tradiționalismul sau. Literatura si activitatea literară au constituit granita cea mai de preț a conștiinței de sine bizantine.
Alaturi de impresionanta opera istoriografica, ceea ce il preocupa pe omul de litere bizantin era retorica. Nu este vorba doar despre “retorica literara” ci si de o mare productie de opere ecleziastice sau laice.
Caracteristica literaturii bizantine este și cultivarea unor genuri și specii literare minore, a unor compoziții de factură fragilă, miniaturală.

MUZICA SI TEATRUL

Poezia lirică bizantină era religioasă si cântată fară acompaniament muzical. Poeții compuneau mai intâi muzica, apoi textul. Muzica bizantină cultă era strâns legata de Biserică. Or, tocmai această muzica religioasa, ”cantul bizantin”, a constituit – impreună cu artele plastice-contribuția adusa de Bizant culturii occidentale.
Muzica Bizantină este cântată pe o singură voce, necunoscând armonia decât foarte tarziu. In cântul liturgic pur apărea și instrumente dar acestea vor susține cântul, nu-l vor acompania armonic. Imnurile se cântau la slujbele de dimineață, seara și la liturghii.
Cele trei forme ale imnografiei sunt: a) troparul- imn scurt, de o singura strofa, avand o structură metrică variată ; b) condacul- constând din 15-30 de tropare, având aceeași structură metrică variata; c) canonul- o compozitie literaro-muzicală foarte lungă, din nouă părti, fiecare formată din mai multe tropare si referindu-se la cele noua ode biblice.
In Bizant erau intr-un an 179 sărbaători. Actorii erau de o moralitate dubioasa, dar erau celebri si caștigau mult. Piesele clasice erau inlocuite de mim Epoca de aur a acestui teatru a fost perioada iconoclasta, dar existenta si succesul lui a continuat pana in sec. XV.
Biserica a inteles ca un divertisment atat de popular ar putea deveni un atractiv instrument de propaganda religioasa in randurile maselor. In acest scop, se impusese preotilor sa adopte anumite gesturi rituale in timpul oficierii slujbei, iar imnurile cantate sa introduca melodii profane, cantate pe strazi.
La sfarsitul sec. IX in bisericile bizantine se prezinta episoade dramatice cu subiecte biblice. In Bizant acest teatru era scris de clerici, jucat de diaconi, ti numai in interiorul bisericii.

ARHITECTURA SI SCULPTURA

 In sec IV si V, arhitectura ramane in cadrele stilistice ale antichitatii tarzii.
Din sec VI dateaza faimoasa capodopera a arhitecturii bizantine sf. Sofia din Constantinopol.
Ca toate cladirile religioase bizantine, exteriorul este simplu, sever, chiar monoton, lipsit fiind de fatade ornamentale. Interiorul e luminat de 40 ferestre de la baza cupolei. Cupola reprezinta bolta cerului, iar partea centrala -; spatiul terestru.
In acelasi sec. se realizeaza alte tipuri de arhitectura sacra: biserica ale carei arce se prelungesc in forma de bolta; planul de cruce greaca si cu cinci cupole, cate una pe fiecare brat al crucii si una centrala.
In sec. IX, dupa perioada iconoclasta, in arhitectura bizantina devine tot mai frecventa biserica pe plan de cruce greaca. Apare si ornamentatia exterioara a bisericilor. Incepand cu sec. X, decoratia este mai bogata. Din sec. XV, exteriorul e ornat si cu sculpturi si fresce.
Perioada a treia din istoria arhitecturii bizantine incepe cu dinastia Comnenilor: constructie cu cupola si intreaga silueta mai elevate. Alt moment din aceasta serie este Chora: cea mai eleganta ca linie si mai somptuoasa ca decoratie biserica bizantina (in afara de sf .Sofia) ; aceasta era decorata cu mozaicuri celebre.
In curand sculptura in ronde bosse va disparea aproape complet in Bizant. Aceasta sculptura detinea un loc secundar in arta bizantina.” Era prea materiala si realista pentru a-si gasi loc intr-o arta conceputa sa reprezinte numai prototipuri eterne.”(Wl. Tatarkiewicz)
O atentie merita doar basorelieful. Incepand cu sec. VI, relieful plastic se aplatizeaza tot mai mult, eliminand impresia de profunzime, neglijand senzatia de volum, preferand contururile fixe si geometrice.

PICTURA, MOZAICUL SI ICOANA

Temele iconografice bizantine si modalitatea de prezentare a lor au suferit o influenta orientala evidenta.
Dumnezeu – Tatal nu e niciodata reprezentat. Hristos e figurat in ipostaze diferite. Astfel, in primele sec. Figura lui este blanda, milostiva; in epoca ereziilor si dupa victoria bisericii Hristos e infatisat ca un luptator.
Alaturi de arhitectura si icoana, contributia cea mai de seama a bizantului la arta universala este mozaicul.
Mozaicul era genul de arta prin mijlocirea caruia stralucirea lumii si a culorilor apropia spiritul de perfectiunea invizibila. Avandusi originile in mozaicul roman, mozaicul bizantin se va indeparta foarte curand de spiritul realist al acestuia, folosindu-se de imagini solemne plasate pe un fond de aur pentru a sugera supranaturalul credintei.
Primele capodopere nu apar in capitala Bizantului, figurile umane vor aparea doar la sfarsitul sec. VI. Centrul cel mai important al tehnicii mozaicului este in Italia.
In istoria artei bizantine, iconoclasmul avea urmari negative, dar si pozitive.
Iconoclasmul interzicea reprezentarea sfintilor, a lui Hristos, a Fecioarei si in primul rand a lui Dumnezeu in forma umana. Mozaicurile figurative si icoanele au fost distruse.
Odata cu sfarsitul acestei faze s-a produs o puternica reactie care a dus la cea de-a doua faza -; cea de apogeu -; a mozaicului bizantin.
Compozitiile simple si clare, cu putine personaje, sunt acum mai libere. Acestea sunt tratate in dimensiuni diferite: dimensiunile cele mai mari sunt rezervate lui Iisus si Fecioarei, apostolii apar mai mici, sfintii si mai mici s.a.m.d.
Originea icoanelor trebuie cautata in regiunile Siriei, Egiptului si Palestinei unde incepusera sa fie venerate chipurile unor martiri, sihastri, episcopi.
In primele secole ale crestinismului cultul icoanelor era interzis de Biserica; din sec. VI ea a devenit un element al cultului. Ele erau produse intr-un numar enorm dar, cu rare ocazii, de o calitate artistica indoielnica. Figura sfintilor era un pic alungita si plasata pe un fundal auriu.

INFLUENTA ARTEI BIZANTINE

In Tarile Romanesti, influenta Bizantina a patruns prin intermediul mesterilor si artistilor sarbi (Manastirea Cozia). Dupa infiintarea Mitropoliei din Tara Romaneasca domnitorii romani au adus mesteri din Bizant a caror contributie s-a manifestat magistral in arhitectura si frescele Bisericii Domnesti din Curtea de Arges. Influenta bizantina se remarca si in Moldova unde insa arhitectura bisericilor prefera, in locul modelelor bizantine, influentele goticului care au dus la crearea elegantului “stil moldovenesc”.
O mare raspandire a cunoscut stilul bizantin in arta Occidentului. Remarcam stilul si decorarea cu mozaicuri a unor mari biserici din Franta, Italia, Elvetia si apoi mai tarziu in Germania.

Politica Bizantina?

Scopul statului bizantin nu a fost materia (prosperitatea materială, dezvoltarea materială, exploatarea materială a resurselor profitabile, a apelor şi a solului, impunerea prin forţă, cuceririle). Scopul Bizanţului a fost înalt, ceresc, superior şi celui imaginat în Statul (Πολιτεία) lui Platon, care a încercat să-l materializeze, dar a eşuat. Scopul Bizanţului a fost aplicarea, propovăduirea şi răspândirea Sfintei Evanghelii, creştinarea şi civilizarea popoarelor barbare. (Mitropolitul Augustin al Florinei)  

1 comentariu (+add yours?)

  1. Andrei
    Mai 06, 2014 @ 11:16:42

    O estetica complet noua va marca arta bizantina.
    Noua estetica avea ca principala insusire „abstractizarea”.

    Răspunde

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Graiul Ortodox

În amintirea Părintelui Marcu Manolis: ” Viaţa duhovnicească este să păşeşti pe zăpadă şi să nu laşi urme “

Dragostea se bucură de adevăr

"Credinţa se alienează, dogmele ortodoxe nu sunt băgate în seamă, rătăcirea triumfă şi cei mai mulţi tac. Însă această tăcere, cum de multe ori am scris, este – după marele sfânt Grigorie Palama, cel care l-a învins definitiv pe monahul apusean Varlaam Calabrezul şi teologia scolastică papistaşă – al treilea tip de ateism. Primul este negarea existenţei lui Dumnezeu, al doilea este erezia, care desfigurează adevărul despre Dumnezeu, iar al treilea liniştirea (ἐφησυχασμός = relaxare), tăcerea care contribuie la răspândirea celorlalte două tipuri de ateism." -- Pr. prof. Theodoros Zisis

ADRIAN NĂSTASE

Pune întrebarea și, împreună, vom găsi răspunsul!

Veve's place

Compasiunea este un pacat etern. -Adolf Hitler

Manzatu

Just another WordPress.com weblog

CREDINŢĂ DREAPTĂ ORTODOXĂ!

"Doamne Iisuse Hristoase Fiul Lui Dumnezeu miluieşte-mă pe mine păcătosul!!!"........."23. Cercetează-mă, Doamne, şi cunoaşte inima mea; încearcă-mă şi cunoaşte cărările mele. 24. Şi vezi de este calea fărădelegii în mine şi mă îndreptează pe calea cea veşnică." (Ps.138: 23-24)

casa creștinului

Blog de educație creștin - ortodoxă

duhovnic

ortodox.duhovnic@yahoo.ro

D&D: "Enjoy the silence!"

D&D: "Să trăim cât suntem în viaţă!”

Elohim.ro

Avertisment: Acest site contine multe informatii tehnice sau trimiteri catre terte surse care sunt diferite de tipul general de educatie formala publica, puteti profita de aceasta vizita aici, daca "cercetati toate lucrurile si pastrati ce este bun" , "Poporul Meu piere din lipsa de cunostinta" Osea 4:6

lenalina

Just another WordPress.com site

Alexandru V. Dan

Proza . Fantasy . Poezie . Eseu

George Mocanu

„Diseară vântul va lustrui stelele din nou…”

† Doar ortodoxia †

† Ortodoxia fără compromisuri †

FluidpixelsBlog

pixel your mind

History Of The Ancient World

Look back over the past, with its changing empires that rose and fell,and you can foresee the future too -Marcus Aurelius-

ISTORII REGĂSITE

Probabil cel mai bun blog de istorie!

%d blogeri au apreciat asta: